Ce-au găsit şi ce-au căutat, de fapt, fermierii la Agraria

Târgul a abundat de utilaje agricole, „prea mari şi prea scumpe pentru fermierii care deţin explataţii de sub 50 de ha”, care se plimbau dezamăgiţi printre „mastodonţi”, după cum denumeşte un vizitator câteva tractoare expuse. Pentru un astfel de utilaj, de mare putere, agricultorii trebuie să scoată din buzunare echivalentul contravalorii unui apartament în Apahida sau Floreşti, însă nu mulţi sunt cei care să considere că investiţia merită.Printre sutele de echipamente au putut fi numărate pe degete animalele, câteva oi, bivoli, vaci, găini şi iepuri. Rasele prezentate au fost atât autohtone, precum Ţurcana la oi, cât şi de import, precum British Charollais, Bluefaced Leicester sau Suffolk, oi de carne „cu sânge englezesc” care au putut fi comandate la târg pentru preţuri cuprinse între 370 şi 600 de lire bucata.Deşi respectarea normelor de mediu este obligatorie, vizitatorii târgului nu s-au înghesuit să afle detalii despre echipamentele precum staţiile de epurare sau inceneratoarele de deşeuri. S-au luat cu asalt, însă, standurile cu seminţe. Printre produsele cu mare cu trecere s-au numărat, potrivit reprezentantei Agrosem Cluj, seminţele de fasole de şase săptămâni, cele de castraveţi şi salată, culturi pentru care ne aflăm, de altfel, în plină periodă de însămânţare.

Sugestii de culturi „exotice”

Potrivit lui Sorin Morar, administratorul Il Tartufo Alba, prezent la Agraria cu oferte de înfiinţare de culturi trufiere, agricultorii clujeni sunt tot mai deschişi spre cultivarea „diamantelor negre”, numărul exploataţiilor de acest gen din judeţ fiind în creştere.Nici beneficiile nu sunt de lepădat. Deoarece sunt foarte rare si gustoase trufele se numară printre cele mai scumpe şi apreciate delicatese. Astfel că, preţul trufelor negre este cotat la bursă şi variază între 100 şi 800 de euro kilogramul, în timp ce producţia într-o plantaţie de un hectar se situează între 40 şi 80 de kilograme, iar pentru trufele de vară, între 100 şi 150 de kilograme.Agricultorii au însă de aşteptat până la obţinerea primei recolte, culturile trufiere intrând în producţie între al cincilea, şaptelea sau al zecelea an.

Vânzătorii de utilaje aşteaptă „să se termine cu fondurile europene”

Speranţa accesării de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pare a sta în calea dealerilor de utilaje agricole. „Dacă s-ar opri fondurile, mâine ar începe vânzările. Toţi aşteaptă accesarea banilor de la UE pentru a cumpăra, puţini reuşesc însă să beneficieze de aceste fonduri”, explică Adrian Pîrvu, director comercial Valtec Bucureşti. Informaţia e confirmată şi de reprezentanta Miaghi, dealer de tractoare, maşini şi echipamente pentru agricultură din Brăila.„E adevărat că am reuşit să vindem şi pentru că s-au obţinut bani de către fermieri de la Uniune, însă sunt multe persoane care au nevoie de utilaje, dar nu achiziţionează sperând să acopere costurile cu fonduri nerambursabile”, afirmă Violeta Iconaru, agent comercial.

Clujenii fug de utilajele din Turcia, dar se împiedică în ele

Românii evită să cumpere echipamente agricole fabricate în Turcia, însă comercianţii le cunosc „slăbiciunea” şi le transformă din vorbe utilajele în „made in Germany”, se plâng unii dintre dealerii prezenţi la târg. „Pe piaţa românească se vând foarte multe utilaje produse în Turcia pentru că se maschează originea de către vânzători. Mulţi declară că vând utilaje nemţeşti, când de fapt sunt turceşti. Oamenii au în minte amintirea parfumurilor de slabă calitate produse în Turcia, doar că în acest caz, vorbind de sume mult mai mari pe care trebuie să le achite, de bani obţinuţi de foarte multe ori prin împrumuturi, nu sunt dispuşi să rişte. În cazul nostru, care recunoaştem că vindem utilaje turceşti, se face cale întoarsă, cu toate că sunt produse de calitate, cu 2 ani garanţie, indiferent de numărul de ore de funcţionare. Am avut mai devreme un potenţial client care a fost foarte încântat de caracteristicele produselor noastre, toate până i-am spus că sunt de origine turcească”, spune directorul comercial Valtec.„Am sesizat că este o practică pe piaţă să se atribuie provenienţă germană produselor pentru a inspira calitate. Ne confruntăm, din această cauză cu o concurenţă neloială”,adaugă Michael Erk, director vânzări Riela, firma nemţească care are drept unica reprezentanţă din ţară în Bonţida.