Actualitate
Clujul se face din nou remarcat. CEA MAI EDUCATĂ populație din România, în Florești
Un raport al Băncii Mondiale plasează comuna clujeană Florești pe primul loc, din punct de vedere al celei mai educate și tinere populații. Există în județ și comune cu peste jumătate din populație îmbătrânită.
Astfel, diferențele considerabile între localitățile din județul Cluj arată un dezechilibru puternic în ceea ce privește cârsta populației, fapt care arată imposibilitatea de dezvoltare uniformă și concomitentă a întregului județ.
Câteva dintre aspectele relevate de raport:
- Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Comparând alte zone rurale, observăm existența a încă două comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, Apahida și Baciu, care surclasează localitatea urbană cu cel mai mic număr de locuitori, Huedin (9.527 de locuitori).
- Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie.
- Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).
- Doar cinci din cele 81 de unități administrative au un număr al născuților mai mare decât cel al decedaților în perioada analizată (Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Baciu și Gilău). Valori net superioare sunt regăsite în cazul comunei Florești și Municipiului Cluj-Napoca. Comuna Florești este una dintre unitățile administrative cu cea mai tânără populație la nivel național.
De asemenea, Cluj-Napoca este un pol de atracție pentru persoanele tinere. Observăm încă odată, discrepanțe majore între zona centrală a județului ce include orașul reședință de județ și comunele învecinate pe de o parte, și zonele aflate la în apropierea granițelor de județ pe de altă parte.
- Florești este comuna cu cea mai accelerată creștere a densității (cu o diferență de 436 de locuitori/km2 între 2019 și 2010, comparativ cu o diferență între 35 și 40 de locuitori/km2 în cazul Apahida, Cluj-Napoca și Baciu). La polul opus se află celelalte patru municipii ale județului, care se confruntă cu cea mai accentuată scădere a densității populației (Câmpia Turzii: -77 de locuitori/km2 , Turda: -46 de locuitori/km2, Dej: -22 de locuitori/km2 și Gherla: -10 locuitori/km2).
- La nivel de comune, declinul densității populației este cel mai accentuat în aria estică și în Sud. Factorii majori care determină declinul populației sunt pe de o parte emigrația în străinătate sau către alte zone ale țării mai atractive din punct de vedere economic, și pe de altă parte sporul natural negativ bazat pe mortalitate crescută și rate de natalitate foarte mici.
Același raport al Băncii Mondiale scoate în evidență totodată și disfuncționalități ale județului Cluj.
Câteva dintre disfuncționalități:
- Depopularea și supraaglomerarea urbană și periurbană: în ceea ce privește migrația internă, se observă foarte puține localități la nivel județean care atrag populație flotantă. Doar Cluj-Napoca are o valoare considerabilă a soldului prin schimbările reședinței obișnuite.
Comuna Florești, și la mare distanță comunele Baciu și Apahida sunt unitățile teritorial-administrative care atrag cea mai mare a populației stabile în raport cu numărul de plecări (schimbările de domiciliu). Majoritatea comunelor, mai ales cele situate la granița județului, au un grad ridicat de respingere a populației cu efecte directe asupra densității și structurii pe vârste.
În toate acestea, soldul migrator datorat fie schimbărilor reședinței obișnuite fie celor de domiciliu este negativ. Lipsa de facilități la standarde ridicate (educaționale, de sănătate și altele) determină apariția unei populații flotante numeroase, care pleacă din zonele rurale slab dezvoltate, spre centre urbane, printre care și Cluj-Napoca.
- Migrația externă: ținând cont de migrația externă, populația urbană are cele mai ridicate valori absolute și în creștere ale numărului de emigranți definitiv și temporar de lungă durată. Aceasta poate fi explicată atât prin faptul că populația urbană din județ cumulează 65% din populația totală, dar și datorită faptului că vorbim despre o populație mobilă transnațional foarte tânără.
Mai mult, creșterea numărului persoanelor care pleacă în străinătate este în creștere și în mediul rural. Alături de sporul natural negativ, sporul migrator reprezintă cauzele declinului demografic din cele mai multe unități administrative. Realizarea de investiții, crearea de locuri de muncă și crearea de oportunități de mobilitate rapidă în interiorul județului sunt absolut necesare pentru a reduce emigrația și sporul natural negativ.
Întregul raport realizat de Banca Mondială poate fi consultat AICI.
CITEȘTE ȘI: