Amintiri din Cluj de la cutremurul din ‘77. 43 de ani de la cutremurul care a ucis peste 1.500 de persoane în România

4 martie 1977. Ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde. Încep 56 de secunde în care pământul se mişcă: este cutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter. Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături.

Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii - Dunărea, Wilson, Scala - au dispărut într-o clipă.

În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

Cutremurul la Cluj

La Cluj cutremurul nu s-a simțit atât de puternic precum s-a simțit în sudul țării sau în Moldova. Clujenii însă își amintesc emoțiile prin care au trecut. Majoritatea erau tineri și nu știau ce se întâmplă. Nu știau cum se simte când e cutremur. Apoi au primit veștile, au aflat ce dezastre au fost în restul țării, câți oameni și-au pierdut viața și nu au putut decât să se considere norocoși.

„Stăteam la birou, scriam și aveam lângă mine un pahar de vin. Am văzut că a început să se miște paharul de vin. A strigat nevastă-mea să ies că e cutremur, așa că am fugit în fața blocului în izmene. Locuiam în Gheorgheni, într-un bloc pentru cei care lucrau la Radio și la Teatrul Național din Cluj. Eu stăteam la etajul întâi și acolo doar paharul de vin s-a clătinat. Celor care stăteau la etajul patru le-au căzut farfuriilor, bibelourile”, și-a amintit scriitorul Radu Țuculescu.

„Au început să facă gălăgie animalele, să cânte cocoșii, găinile. S-a clătinat patul, becul, toate și s-a luat curentul. Atât îmi amintesc, eram mică, nu înțelegeam ce se întâmplă”, a explicat Adriana Popa, o clujeancă.

„În 1977 eu aveam vreo 13 ani. Locuiam în Poieni, lângă Huedin. Tatăl meu era șef de gară și el a fost informat despre cutremur, așa că ne-a anunțat pe toți să ieșim din casă. Nu am simțit însă nimic, dar a fost un moment de emoție că nu înțelegeam ce se întâmplă. Apoi am văzut la televizor ce și cum, ce dezastru a fost în restul țării”, a povestit Victor Popa, fost redactor-șef Monitorul de Cluj.

„Eu eram la lucru când a fost cutremurul și am văzut că se clatină becul. Câinii au început să latre. Aici în zona Clujului nu s-a simțit atât de tare, dar prin țară a fost dezastru. Au murit mulți oameni. S-au dărâmat casele pe ei. Nu mai știu câți au murit, dar țin minte că erau mulți”, a spus Ana Mihai.

„În 4 martie 1977 aveam 17 ani, eram în clasa a zecea și îmi amintesc că la televizor era un film bulgăresc care s-a întrerupt brusc din cauza cutremurului. Se întâmpla pe la nouă seara. Îmi amintesc că stăteam în Piața Abator, în blocul cu patru etaje, din cărămidă și candelabrul se mișca. Tatăl meu a zis: pe undeva e dezastru. A presimțit. Panica la Cluj nu a fost mare în momentul respectiv. Ulterior, a doua zi, am aflat de la școală și de la radio ce s-a întâmplat. Blocurile vechi din București au căzut, orașul Zimnicea a dispărut. Mai mari probleme au fost în sud și în Moldova. În Ardeal s-a resimțit mai puțin. Nu a avut un efect devastator, dar s-a resimțit”, a povestit Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie.

Clujul, sigur în caz de cutremur

Potrivit specialiștilor, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea sunt cele mai sigure orașe. În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona orașului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situația este asemănătoare la Cluj-Napoca și Oradea. În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt  atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. „În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată.

Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează”, explică cercetătorul.

Judeţul Cluj este unul de podiş şi de munte. Circa un sfert (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni. Restul suprafeţei este format în proporţie de 76% din dealuri şi văi. Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor.

Cutremur la Cluj chiar anul trecut

În data de 31 octombrie 2019, joi dimineața la ora 09:06 s-a produs un cutremur  în apropiere de Cluj-Napoca, având o având o magnitudine de 2,3 pe scara Richter, la doar 5 kilometri adâncime.