Actualitate
OPINIE. „Și devreme acasă, și bine plătit”. Târgurile de job-uri, îndemn la nemuncă, nu la carieră
Am avut în companie o fluctuație de personal de circa 20% (stăm mai bine decât media pieței muncii din România, 27%). Adică, în ultimii 2 ani, am pierdut și am angajat la schimb circa 150 de colegi.
M-am confruntat inclusiv cu recrutare ostilă, competitorii îmi luau 3-4-5 angajați dintr-o mutare. Forțați de împrejurări am creat o structura foarte bine pusă la punct de recrutare și angajare, așa că am reușit să instruim în cel mai scurt timp pe noii colegi și să-i facem productivi. Însă, gestionând acest proces dureros, am învățat câteva lecțîi și am descoperit un fapt foarte interesant, care merită relatat. Analiză făcută pe circa 60-70 de angajați care au plecat și cu care am discutat eu însumi arată că 50% dintre ei ar fi dorit să se întoarcă și ceilalți 50% deja au migrat către un alt angajator. Și cam toți îmi spun același lucru: “Voi sunteți o firma serioasă, nu ne-ați mințit. Acolo unde am mers ne dădeau minim pe economie și restul bani în mâna. Iar dacă treaba nu mergea, nu ne mai dădeau bonsurile promise”. Sau: “de fapt dacă trag linie, într-un an de zile câștigăm mai bine la voi față de cât câștig acum, chiar dacă am salariul lunar în mâna mai mare”.
Fluctuația de personal este o consecință a gravei crize a forței de muncă, după ce peste cinci milioane de români au plecat din țară; și, agravată desigur de faptul că școlile, liceele și facultățile continuă să fie deconectate de nevoile pieței muncii. Mirajul unui job mai bine plătit, generat de firmele de plasament și de târgurile de job-uri agravează criză și, mai grav, împiedică o gândire și planificare pe termen lung a angajatului – nu greșim dacă spunem că îi sabotează aspirațiile profesionale. Abordarea oportunistă nu ajută - la un moment dat un angajator care vede într-un CV că un candidat a schimbat 5-10 locuri de muncă în 2-3 ani, nici măcar nu-l va chema la interviu.
Mințim și angajatul și angajatorul, le facem promisiuni care nu pot fi onorate.
Toate târgurile promit căutătorilor de joburi un mediu de muncă relaxat, facil, program flexibil, colectiv prietenos, pachet de beneficii, calificare la locul de muncă, câștiguri substanțiale. Toți cei care au fluctuat, fie că le plăcea sau nu să muncească, știu că nu este așa, că dacă vrei să câștigi și să te dezvolți și să urci pe scară ierarhică trebuie să lucrezi mult, de fapt s-o iei de la zero la noul loc de muncă. Nu poți fenta job-ul, în orice caz nu pentru multă vreme.
Toate târgurile promit livrarea de angajați bine pregătiți, calificăți, deschiși provocărilor. Ori, pentru că așa cum spuneam, școală, liceul și facultatea nu pregătesc angajați calificați, orice angajator știe că trebuie să pornească cu abecedarul cu un nou recrut, fiindcă specificul muncii diferă.
Ironic, nu? Angajaților le promiți un loc de muncă unde se pot califică, angajatorului că le aduci recruți gata calificați.
De fapt, dacă ne uităm în jurul nostru vom vedea un târg de job-uri în aer liber: nu există un stâlp de electricitate sau o vitrină de magazin în care să nu existe un afiș care recrutează….
Așadar, târgurile de joburi, companiile de plasare de forță de muncă și recrutarea ostilă nu rezolva problema deficitului de forță de muncă și fluctuația de personal. Vor conduce la agravări, pentru că vor obligă la creșteri ale costurile companiilor fără o creștere proporțională a productivității afacerilor, urmate de posibile relocari ale angajatorilor în țări unde există surplus, vezi exemplele recente gen Turcia, Bulgaria, Serbia, Albania. Și nici nu am apucat să menționăm aici trecerea în pensie a generației X și declinul demografic.
Există alte soluții pentru a reconstrui piață muncii din România. E drept că va fi încet, așezat, ardelenește. Învățământul dual, școlile profesionale, recrutarea de angajați de pe băncile facultății, angajabilitatea drept criteriu fundamental pentru funcționarea unei facultăți, proiecte comune și o mai bună coordonare între angajatorii industriali – sunt doar câteva soluții pe termen lung.
Opinie scrisă de Dragoș Damian, CEO Terapia.