Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, în vizită la Papa de la Roma

Între înalţii prelaţi care au prezentat diverse subiecte legate de tematica întâlnirii, s-au aflat:Card. Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova și Președinte al CCEE, Card. Leonardo Sandri, Prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale, Card. Kurt Koch, Președintele Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor,PF Sviatoslav Șevciuc, Arhiepiscop Major de Kyiv-Halič şi Întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene şi Card. Pietro Parolin, Secretar de Stat al Sfântului Scaun.

Din România au participat episcopii: PS Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare, PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureş, PS Claudiu Lucian Pop, Episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore şi PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla.

„Cu multă emoție am așteptat momentul central al întâlnirii și anume întâlnirea cu Sfântul Părinte Papa Francesco, cel care este Capul Bisericii noastre și este și principiul vizibil al unității Bisericii Catolice” – a transmis Preasfinţia Sa Florentin de la Roma impresiile acestui impresionant moment de întâlnire cu Suveranul Pontif, primul după vizita sa istorică în România, încununată cu beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri pentru credinţă.

Preasfinţia Sa a continuat: „În cuvântul său, Sfântul Părinte a punctat câteva elemente esențiale pentru drumul în continuare al Bisericilor Greco-Catolice și roluri pe care ele le au în comunitatea catolică, dar și în cadrul confesiunilor creștine.

Subliniind anumite elemente comune de tradiție pe care le avem cu Biserica Ortodoxă și tezaurul pe care-l reprezintă aceste Biserici pentru comunitatea Bisericilor Catolice, de asemenea, arătând că avem de făcut un drum împreună și cu celelalte confesiuni, în particular cu Bisericile Ortodoxe, Sfântul Părinte ne-a recomandat să încercăm să nu exagerăm problemele legate de tradiționalism, de naționalism, sau altele asemenea şi care sunt o realitate,ci să rămânem echilibrați pe acest drum.

A amintit doar câteva elemente, discursul este mult mai larg, dar ceea ce pentru noi a fost foarte important, este că Sfântul Părinte s-a oprit în mod particular, în câteva paragrafe, asupra vizitei pe care a făcut-o în România. S-a oprit cu bucurie asupra acestui moment și spun aceasta, nu numai din discurs, ci și din discuțiile pe careSfântul Părinte le-a avut cu noi, episcopii din România, când am avut ocazia să-l salutăm personal.

Trebuie spus că Papa Francisc a salutat personal fiecare participant. Am venit cu nouă microbuze pline cu episcopi din toată Europa, majoritatea dintre ei fiind din Biserica Ucraineană și din alte Biserici din: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Cehia și din alte Biserici europene.

Aşadar a salutat fiecare episcop în parte şi, când a ajuns în faţa Sfântului Părinte primul episcop din România, Preasfințitul Vasile Bizău, i-a spus: «da, îmi amintesc de frumoasa vizită» și, a subliniat Sfântul Părinte, «de momentul foarte frumos de la Iași»,dar în discursul său a amintit de momentul de la Blaj cu beatificarea episcopilor martiri pentru credință. Ne-am bucurat în mod cu totul particular pentru faptul că a amintit, chiar dacă nu a pronunţat numele, dar a amintit de acel motto, expresia cheie, care l-a condus în lupta sa spirituală pe Arhiereul nostru de binecuvântată amintire, astăzi Fericitul martir pentru credință, Iuliu Hossu, cel dintâi cardinal al neamului românesc, «credinţa noastră este viaţa noastră».

Mă bucur, de asemenea, foarte mult că am avut ocazia,împreună cu Cardinalul Bagnasco, în numele Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa, pentru că eram în sambăta Înălțării Sfintei Cruci, să-i ofer Sfântului Părinte o cruce. I-am oferit Sfântului Părinte și imaginile cu relicvele de gradul II ale Cardinalului Iuliu Hossu, spunându-i: «Sanctitate, acesta este episcopul care a rostit cuvintele pe care Sanctitatea Voastră le-a citat mai înainte», și, de asemenea, o iconiță cu cei 7 episcopi martiri. Sfântul Părinte le-a privit câteva secunde și apoi le-a sărutat în semn de respect și de venerație față de acești martiri pentru credință, «martiri ai Bisericii Catolice și elemente de unitate pentru Biserică», așa cum foarte frumos a subliniat.

A fost o întâlnire foarte plăcută, relaxantă, în care Sfântul Părinte a schimbat câteva cuvinte cu aproape fiecare persoană – eram peste 60 de persoane prezente la această întâlnire – a stat de vorbă cu fiecare, a dat mâna cu fiecare, a împărțit rozarii...

Cu adevărat, după aceste momente de comuniune ne-am simțit foarte bine și foarte consolați în credință, știind că Sfântul Părinte, așa cum ne-a spus la finalul discursului, se roagă pentru noi și, de asemenea, ne încurajează să mergem împreună mai departe pe drumul păstoririi turmelor încredințate, rămânând în ascultare față de voința lui Dumnezeu și în comuniune cu acela care este Slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, cel care deține primatul carității în iubire, Succesorul Sfântului Petru, Papa Francisc de la Roma.

Ne întoarcem acum acasă întăriți în credință, după câteva zile de schimburi intense de opinii asupra unor probleme, aș spune, foarte importante ale Bisericii noastre, ale Bisericilor Greco-Catolice în general, pe care le-am putut dezbate împreună cu alți confrați episcopi din diferite Biserici din Europa. Într-o ediție următoare vom discuta despre aceste subiecte, probabilde fiecare în parte, pentru că sunt teme definitorii ale rolului și misiunii Bisericilor Greco-Catolice din Europa în perioada actuală.

Mulțumim lui Dumnezeu pentru toate, și, din Roma transmitem tuturor binecuvântarea Sfântului Părinte pe care am primit-o și noi. Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu ca în continuare să ne păzească pe acest drum pe care îl avem de făcut împreună, să putem împlini cu vrednicie misiunea noastră de arhipăstori, călcând cu smerenie pe acele urme pătate de sânge ale martirilor noștri pentru credință”.