Două ministere obligate să achite daune unui bărbat și unui minor atacați de urs în Cluj

Cei doi reclamanți au dat în judecată Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Voievod Gelu, Garda Forestieră Cluj, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, comuna Unguraș, Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 100.000 lei către reclamantul D.C (minor) și la plata sumei de 200.000 lei către reclamantul P.T. reprezentând daune morale pentru vătămări corpolare grave suferite ca urmare a atacului unui urs, scrie clujust.ro.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 30 august 2015, în jurul orei 8.00, pe raza comunei Unguraș, respectiv în satul Batin, au fost atacați de un urc care se afla în căutare de hrană. Reclamanții au arătat că în urma acelui atac au suferit prejudicii corporale grave, subliniind faptul că, dacă animalul respectiv nu ar fi abandonat atacul, probabil consecințele ar fi fost mult mai grave sau chiar fatale. În plus, reclamanții au arătat că pe lângă vătămarea integrității corporale și a sănătății, le-a fost afectată și starea psihică, asociată atacului direct și intempestiv a ursului.

Mai mult decât atât, cei doi au arătat că au suferit și un prejudiciu estetic, rămânând cu o serie de cicatrice și sechele pe părțile corpului lezate de mușcăturile și ghearele ursului.

Potrivit certificatului medico-legal eliberat de Institutul de Medicină Legală Cluj, minorul a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin mușcătura și acțiunea ghearelor unui animal, care au necesitat 28-30 de zile de îngrijiri medicale. Bărbatul a prezentat leziuni traumatice care au necesitat 40-45 de zile de îngrijiri medicale.

Reclamanții au arătat că normele legale stabilesc o serie de atribuții, proceduri și obligații pentru toate pârâtele, în vederea asigurării securității și sănătății populației împotriva atacurilor animalelor sălbatice, obligații care nu au fost îndeplinite și care duc la răspunderea solidară a pârâtelor pentru producerea prejudiciilor.

Ministerul Apelor și Pădurilor a subliniat că nu are competențe de acordare a despăgubirilor pentru vătămările corporale suferite de reclamanți. Pârâta a arătat că este administrator al faunei cinegetice, inclusiv a speciei de urs, însă managementul acestei specii se asigură de către Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului a subliniat că potrivit legislației în vigoare, sunt reglementate doar despăgubirile acordate pentru pagubele produse de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, culturilor agricole, silvice și animalelor domestice. Pârâta a subliniat că autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, în speță Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de administrator al fondului cinegetic național, obligă gestionarii, în speță Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi să asigure paza exemplarelor din speciile de faună ce se regăsesc pe suprafața unui fond cinegetic.

Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea împotriva Gărzii Forestiere, Agenției pentru Protecția Mediului, comunei Unguraș și Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a admis-o împotriva celor două ministere: “obligă pârâtele Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor la plata în solidar către reclamantul P.T. a sumei de 100.000 lei și către reclamantul D.C. a sumei de 50.000 lei”.

Statul român a atacat cu apel sențina.

Judecătorii au considerat că obligația de control și supraveghere o au în comun Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurii.