monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Judecătorul clujean Cristi Danileț propune 5 direcții de urmat pentru Guvern

Judecătorul Cristi Danileț afirmă că nu doar Guvernul, ci și Parlamentul are obligația de a renunța la modifcările distructive din legislația penală.

Judecătorul Cristi Danileț, de la Tribunalul Cluj, subliniază că rezultatul referendului din 26 mai a arâtat cât se poate de clar că românii vor o justiție independentă și continuarea luptei anti-corupție.

„Guvernul trebuie să analizeze toate modificările aduse legislației penale și să revină asupra celor cu efecte negative. Executivul poate face acest lucru printr-un proiect de lege prezentat Parlamentului. (...) Nu doar Guvernul e responsabil de ce s-a întâmplat în Justiție în ultimii ani, ci și Parlamentul. Este necesar să se renunțe la toate modificările care nu respectă legislația internațională și care ar putea duce în final la pierderea multor procese de către România la Curtea Europeană de Justiție cu sediul în Luxemburg”, spune fostul membru CSM, potrivit rfi.ro.


Judecătorul Cristi Danileț mai afirmă că sunt și modificări de bun augur făcute de coaliția PSD – ALDE prin care s-a pus legislația în acord cu deciziile CCR, însă multe alte măsuri au efecte distructive asupra independenței justiției și a luptei anti-corupție. Magistratul subliniază că într-un stat normal ”cetățenii sunt protejați de lege, nu infractorii”.

Cristi Danileț formulează și cinci recomandări pentru Guvern care ar duce la normalizarea situației din Justiție:


1. Desființarea secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din Justiție. ”Magistrații sunt de acord să răspundă în fața legii în cazul comiterii de infracțiuni, dar nu suntem de acord să răspundem în fața unei secții special create pentru noi”.

2. Întărirea Agenției Naționale de Integritate.


3. Eficientizarea Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), acea agenție înființată pentru valorificarea bunurilor confiscate.

4. Introducerea criteriului de meritocrație în alegerea judecătorilor CCR, care a devenit o instituție profund politizată.


5. Rediscutarea imunității parlamentare, care s-a transformat aproape într-o impunitate. Dacă Parlamentul nu aprobă investigarea unor miniștri, procurorii nu merg mai departe. Dacă Parlamentul nu aprobă arestarea sau percheziționarea unui parlamentar, procurorii nu pot merge mai departe. Or, nu este normal ca pentru activități care nu au legătură cu cele politice actele de investigare, de urmărire penală sau de judecată să nu se poată desfășura.