Recepție “cu forța”! Tișe crapă de ciudă, dar preia pista Aeroportului

După ce a refuzat să recepționeze lucrările la noua pistă de la aeroport și a semnat și trimis documente șocante către Autoritatea Aeronautică Română prin care semnala existența unor fisuri care ar putea provoca „accidente dezastruoase aeronavelor”, președintele Consiliul Județean Cluj, Alin Tișe, a fost obligat de judecători să recepționeze lucrările.

De cel puțin doi ani, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a refuzat constant să recepționeze lucrările la noua pistă de la aeroport, care a costat 50 de milioane de euro, sub pretextul unor lucrări de mântuială și apariției unor fisuri în dalele de beton.

“Ceea ce am spus eu se constată. S-au identificat acele fisuri în pistă. Am constatat pe pista nou făcută, care este în garanţie, anumite crăpături care vor trebui reparate. Vom solicita o expertiză pentru a vedea exact care este calitatea pistei, cum a fost ea folosită, care e rezistenţa ei. Este clar că o pistă făcută de trei ani nu avea voie să aibă acele fisuri, e clar că pe anumite zone lucrările nu sunt de calitatea dorită. S-au cheltuit 50 de milioane de euro pe această pistă (…) Dacă vom avea suspiciuni de fraudă, vom face plângeri penale. Vom face plângeri inclusiv pentru calitatea lucrărilor”, spunea Tișe în 2017.

Recepție cu obiecțiuni

Consiliul Județean a fost obligat atât de Tribunal, cât și de Curtea de Apel Cluj, să facă recepția la pistă.

Soluția pe scurt a Tribunalului Cluj: “Admite în parte cererea formulată. Obligă pârâtul judeţul Cluj la organizarea recepţiei finale şi la emiterea procesului-verbal de recepție finală a lucrărilor executate (…) Obligă pârâtul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj la restituirea garanției de bună execuție în procent de 30% aferentă contractului de lucrări (…)”.

Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Județean, luni, 25 martie, Comisia a făcut recepția finală privind execuția lucrărilor de construcții aferente investiției “Pistă decolare-aterizare de 3500 m – Etapa I”, lucrări executate în cadrul contractelor încheiate de Aeroportul Internațional Avram Iancu și Societatea de Construcții Napoca SA, Societatea ICCO System SRL și GeoArc SRL.

În documentul citat, conducerea CJ Cluj recunoaște faptul că această comisie s-a întrunit de mai multe ori în 2018, inclusiv prin ședințe de vizualizare a obiectivului de investiție, dar întotdeauna a refuzat să facă recepția obiectivului pe motivul că noua construcție “nu s-a comportat corespunzător în perioada de la terminarea ei (septembrie 2014) până în prezent existând posibile vicii ale structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și execuție, precum și degradări și defecțiuni”.

“Având în vedere sentința civilă a Tribunalului Cluj, Consiliul Județean a fost obligat la organizarea recepției finale și la emiterea procesului verbal de recepție finală a lucrărilor. Comisia nu decide în baza constatărilor proprii, ci în temeiul dispoziției sentinței civile rămasă definitivă. Din acest motiv, Comisia de recepție finală decide punerea în aplicare a hotărârii instanței și admite cu obiecțiuni recepția finală și face unele recomandări: efectuarea unei expertize tehnice pentru a se determina eventualele consecințe ale nerespectării proiectului tehnic, precum și cauzele apariției eventualelor vicii. Motivele care fundamentează admiterea cu obiecțiuni a recepției sunt apariția fisurilor/crăpăturilor de adâncime”, transmite instituția condusă de Alin Tișe.

Alba neagra cu expertizele tehnice

Între timp, Consiliul Județean a plătit 12.000 de euro pentru o expertiză la pista aeroportului, dar Alin

Tișe susține că reprezentanții aeroportului “au exercitat presiuni asupra expertului tehnic care a fost intimidat și nu și-a mai îndeplinit obligațiile contractuale de întocmire a expertizei”.

Reprezentanții aeroportului susțin că există documentații și expertiză din care rezultă că sunt îndeplinite toate cerințele fundamentale ale obiectivului de investiție, iar aeroportul nu a făcut presiuni și nici nu a intimidat expertul,” motivul real al nerealizării expertizei a fost lipsa competențelor expertului pe piste de aviație”.

“Construcția s-a comportat corespunzător fapt dovedit de programul de urmărire în timp, măsurătorile de capacitate portantă, planeitate efectuate în 2013, înainte de darea în exploatare, măsurătorile de capacitate portantă, planeitate efectuate în 2018, expertiza efectuată în 2018 de către un expert tehnic atestat în domeniul piste de aviație”, transmit reprezentanții aeroportului.

Societatea de Construcții Napoca, administrată de condamnatul Ioan Bene, susține că recepția finală, după expirarea perioadei de garanție, poate fi admisă doar fără observații sau respinsă, admiterea recepției cu observații nefiind o opțiune admisă de regulament.

“Lucrările executate îndeplinesc în totalitate condițiile privind rezistența mecanică și stabilitate, fiind astfel îndeplinite condițiile pentru admiterea fără obiecțiuni a recepției finale. Îndeplinirea cerințelor sunt confirmate de către expertizele realizate pentru pista de decolare-aterizare, precum și de certificarea acesteia de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, susține compania.

David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca

“Problemele pe care le are pista sunt absolut minore, bineînţeles că toate trebuie rezolvate în perioada de garanţie. Toate zborurile se desfăşoară în deplină siguranţă. Este cea mai bună pistă din România. Principalul nostru scop este desfăşurarea zborurilor în siguranţă şi securitate. Obiectivul de investiții «Pistă de decolare-aterizare de 3500m Etapa I și suprafețe de mișcare aferente» la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca a fost expertizat tehnic la solicitarea Consiliului Județean Cluj, imediat după terminarea lucrărilor, în anul 2013, expertiză care a atestat conformitatea și calitatea lucrărilor efectuate. Pista de decolare-aterizare a Aeroportului îndeplinește toate condițiile de desfășurarea a activității de trafic aerian în condiții de siguranță și securitate, fiind certificată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română. De asemenea, la toate acestea se adaugă și aprecierile pozitive primite din partea tuturor companiilor aeriene care efectuează zboruri pe Aeroportul Internațional Cluj” (noiembrie 2017).

Tișe: „Hai să începem ședința că riscăm să pice avioanele”

De mai bine de un an, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, încearcă să schimbe conducerea executivă a Aeroportului Internațional Cluj. Directorul David Ciceo și colegii săi au obținut în instanță o ordonanță președințială prin care Tișe nu mai are voie să îi insulte în public. Dar pe președintele Consiliului Județean l-a luat gura pe dinainte.

În luna ianuarie, la începutul unei ședințe de Consiliu Județean, la care sala a fost arhiplină cu angajați ai Consiliului Județean, Alin Tișe s-a grăbit să dea start dezbaterilor: „Hai să începem ședința că riscăm să pice avioanele”. Era tocmai o ședință în care trebuia să se discute schimbarea tuturor membrilor Consiliului de Administrație de la Aeroportul Internaţional Cluj, pe care Tișe i-a acuzat că și-au încălcat obligațiile contractuale.

“Eu vă propun să începem ședința să terminăm repede să nu punem în pericol siguranța avioanelor, să nu cumva să cadă vreun avion la aeroport. Așa că vă propun să mergem repede la proiectele cu pricina, îndeosebi la proiectul pentru care Clujul este în fierbere”, a spus Tișe.

Pe parcursul ședinței, pe ecranele din sala de ședință rulau fotografii cu pista de la aeroport, care în opinia lui Tișe e plină de fisuri, și rechizitoriul prin care directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a fost trimis în judecată pentru luare de mită.