SOS Parcul Est bate la ușa Consiliului Local. Activiștii insistă ca aquaparkul să fie mutat din cartierul Gheorgheni

Pe terenul actual, activiștii propun amenajarea celui mai mare spațiu public verde al orașului, care leagă primul lac din Gheorgheni de ultimele lacuri de lângă Selgros, de asemenea leagă baza sportivă de pepinieră și stufăriș.

„Vrem să arătăm primăriei că trebuie să își respecte promisiunea de a realiza un parc în zonă, așa cum primarul Emil Boc s-a angajat încă din 2013 și așa cum clujenii au votat la bugetare participativă în 2017”, se arată în textul care invită clujenii să participe la ședință.

Primăria și RADP, amenințate cu instanța

Deputatul independent Adrian Dohotaru susține că amenajarea celui mai mare spațiu public verde al orașului, întins pe 66 de hectare, este vital pentru o zonă în care se ridică blocuri la foc continuu.

„Acest parc este vital într-o zonă în care se construiește mult și unde se va realiza viitorul cartier Sopor. Aquaparkul se poate realiza în altă parte, pe când acest ecosistem al lacurilor, pepinierei și stufărișului este unic în Cluj ca biodiversitate. Dacă Primăria și RADP continuă cu planurile lor ilegale, îi vom acționa în instanță la realizarea Planului Urbanistic Zonal. Autoritățile locale trebuie să dea dovadă de responsabilitate. Boc a promis din 2013 un parc, iar cetățenii au votat în 2017 pentru realizarea unui parc în spațiul fostei pepiniere Becaș și al lacurilor, iar Primăria s-a angajat că îl face”, susține deputatul independent Adrian Dohotaru, directorul executiv al Asociației Societate Organizată Sustenabil (SOS).

Argumentele Asociației SOS

„Clădirile propuse depășesc limita maximă de ocupare a terenului de 2,5 ori, dar și limita maximă de utilizare a terenului, conform PUG. De asemenea, clădirile, parcajele, drumurile, platformele etc. depășesc limita maximă de ocupare a terenului de 4,5 ori, conform Legii 24, Art. 18. Spațiile verzi pe teren natural propuse prin studiul de fezabilitate reprezintă mai puțin de jumătate din necesar. Totodată, SF-ul nu respectă prevederile legale privind calculul indicilor urbanistici POT și CUT (Legea 350/2001)”, sunt argumentele prezentate de activiști.

Suprafaţa spaţiilor verzi propriu-zise, organizate pe solul natural, vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală a zonei verzi şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Documentația prezintă, în bilanțul teritorial, o suprafață de 44.888 mp destinată spațiilor verzi organizate „la nivelul terenului”, reprezentând 27% din suprafața parcelei (165.000 mp). Astfel, spațiile verzi propuse prin SF reprezintă mai puțin de jumătate din necesar, mai susțin reprezentanții SOS.