Din Cluj până în Tibet. 7.000 de kilometri PE JOS. Un clujean pornește în aventura vieții sale: “Voi purta cu mine două steaguri”

Călătoria, care va dura aproximativ 9 luni, este un omagiu adus lui Kőrösi Csoma Sándor, cărturarul ardelean care, în urmă cu 200 de ani, a parcurs același traseu, tot pe jos.

Anul acesta, în luna noiembrie, se vor împlini 200 de ani de când tânărul Kőrösi a pornit din Aiud spre Asia, pe jos. A fost primul european care a studiat limba tibetană, fiind autorul unui dicționar englezo-sanscrito-tibetan și al mai multor scrieri despre limba și cultura tibetană. Este considerat fondatorul tibetologiei.

Acum, în semn de omagiu, clujeanul Pengő Zoltán îi va călca pe urme. Va pleca în luna septembrie, pe jos, din Aiud (exact din localitatea de unde a pornit și Kőrösi) având ca destinație finală localitatea Zangla din ținutul Ladakh din Tibetul de Vest.

“E un gest de omagiu din partea mea. În străinătate este mai cunoscut și mai apreciat decât acasă”, spune bărbatul.

“Ideea de a pleca pe urmele sale mi-a venit în urmă cu aproximativ 20 de ani, dar la vremea respectivă nu eram încă suficient de curajos pentru a pune în practică această idee. Iar acum am simțit nevoia de a face ceva complet nou în viața mea, de a începe un capitol nou și, pe de altă parte, este aniversarea bicentenară. El a plecat în urmă cu 200 de ani și m-am gândit că ar fi momentul oportun. Am făcut un calcul și cred că îmi va lua aproximativ 9 luni. Distanța este de 7.000 de kilometri. Conform planurilor, voi pleca pe 2 septembrie. Am zis să pornesc mai devreme pentru că voiam să evit să prind căldurile toride din Pakistan și India”, povestește, pentru Monitorul de Cluj, Pengő Zoltán.

Acesta urmează să traverseze România (Aiud-Alba Iulia-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București-Giurgiu), Bulgaria, Turcia (Istanbul-Ankara), Iran (Teheran), Afganistan, Pakistan și India.

“Kőrösi Csoma Sándor a pornit singur și și-a modificat traseul datorită circumstanțelor nevaforabile. Traseul cel mai firesc e prin Istanbul, Peninsula Anatoliei și așa mai departe. La vremea respectivă, la Constantinopol era epidemie de ciumă. El a fost nevoit să devieze. A luat un vas în Grecia, s-a dus până în Alexandria în Egipt și a continuat drumul prin Egipt, Siria, Irak, Iran și așa mai departe. Eu nu voi face acest lucru fiindcă el nu avea niciun interes să urmeze ruta asta, a fost doar forța împrejurărilor. Plec singur și nu e ușor să găsești pe cineva care să se angajeze la această nebunie”, povestește clujeanul.

“Kőrösi Csoma Sándor a fost un geniu lingvistic, cunoștea 16 limbi. Scopul său inițial era de a descoperi patria străbună a ungurilor, de unde au pornit ei în marea lor migrație și eventual de a găsi niște popoare înrudite, ceea ce era o naivitate. Era un visător, un idealist. Ajungând în Tibet, a petrecut trei stagii studiind sub supravegherea și îndrumarea unui lama erudit de acolo, după care a elaborat, la comanda englezilor, primul dicționar tibetano-englezo- sanscrit, apoi prima gramatică a limbii tibetane și mai multe lucrări științifice pe tema limbii și culturii tibetane. El este considerat, pe bună dreptate, fondatorul tibetologiei. Kőrösi Csoma Sándor a murit din cauza malariei refuzând să ia medicamente”, mai spune Zoltan.

Cele mai mari provocări

Bărbatul, care se află la prima călătorie de acest gen, spune că până acum a trăit “o viață absolut normală și obișnuită”.

„Cred că cele mai mari dificultăți vor fi de ordin psihologic. A știi că am de parcurs un drum de mii de kilometri, singurătatea, faptul că voi fi într-o ambianță complet nouă, rutina va lipsi cu desăvârșire, niciodată nu voi știi ce mă așteaptă a doua zi, astea vor fi problemele majore. Și acum îmi dă fiori când mă gândesc că un om a fost în stare să facă așa ceva. M-a inspirat, pur și simplu. Nu e ceva rațional”, mai spune Pengő Zoltán.

Rucsacul cu două steaguri

Pengő Zoltán spune că, pe parcursul călătoriei, va purta două steaguri.

“Un steag românesc, respectiv un steag secuiesc. Ambele vor fi de dimensiuni mici. Steagul românesc, deoarece eu sunt un cetățean al României și pe acest drum, neoficial, voi reprezenta această țară. Steagul secuiesc îl voi purta pentru că Csoma Sándor a fost un secui. Dacă ar trăi acum, ar fi un concetățean de-al nostru. Astfel, purtând cele două steaguri, care cred că vor face casă bună pe rucsacul meu, cred că îmi exprim respectul față de toată lumea. Rucsacul mai conține o saltea gonflabilă, un sac de dormit, haine, un laptop, deși îmi place foarte mult să citesc, nu voi lua cu mine nicio carte fiindcă nu vreau să îmi îngreunez misiunea. Tot timpul o să am la mine niște conserve și apă. O să am și o trusă medicală. Mă voi consulta cu un medic, o să-mi fac vaccinuri, nu sunt dependent de adrenalină, ideea nu este să mă sinucid. Chiar vreau să mă știu într-o oarecare siguranță. Eu vreau să mă întorc sănătos din această călătorie. Pentru mine este un fel de pelerinaj”, mai spune Zoltán.

35 de kilometri pe jos/zi

Pengő Zoltán își propune să parcurgă zilnic 35 de kilometri.

“Este un efort fizic absolut normal pentru un om adult, cât de cât sănătos. Știu ce înseamnă să parcurgi 35 de kilometri pe jos într-o zi, e ceva rezonabil, nu presupune o pregătire extraordinară. Într-un oraș cum e Clujul, bănuiesc că locuitorii nu fac mai mult decât un kilometru pe jos, circulă doar cu mașina, nu e o stare normală. În Cluj-Napoca circul doar pe jos, nu am nici permis, nici mașină. Nu sunt fanatic, mai călătoresc cu autobuzul, dar eu sunt un pieton. Voi merge de-a lungul șoselelor. În zonele în care e periculos să tranzitezi pe jos, voi apela la mijloace de transport. Asta nu va fi în niciun caz în România, Bulgaria, Turcia, Iran sau India, care sunt țări sigure. Afganistan este o zonă de risc. Am făcut un calcul, cam 9 ore pe zi îmi va lua să parcurg distanța de 35 de kilometri. Voi merge doar în timpul zilei”, mai povestește clujeanul.

Ce se va întâmpla la destinație

Destinație finală a călătoriei va fi localitatea Zangla din ținutul Ladakh din Tibetul de Vest.

“Voi zăbovi câteva zile aici, o să umblu prin zonă fiindcă e un loc extraordinar, unde relativ puțini turiști ajung, după care mă voi întoarce acasă și voi reîncepe să trăiesc o viață de om de rând. Urmează să mă întorc în vara lui 2020. Intenția mea este să pun în lumina reflectoarelor pe acest personaj fantastic, să îl aduc mai aproape de opinia publică românească, regulat voi comunica impresiile mele. În urmă cu 200 de ani, un asemenea drum era extraordinar de periculos, în special pentru un creștin, nemaivorbind de faptul că nu exista siguranță publică.  În perioada următoare, mă voi deplasa la București, o să merg la ambasada țărilor respective, o să le prezint proiectul”, mai spune bărbatul.

Potrivit acestuia, întreaga aventură ajunge la 20-30.000 de euro (mâncare plus cazare), bani provenind din sponsorizări.

“Mulți ani, eu m-am considerat budist. Timp de mai multe decenii am fost un budist activ. La ora actuală, nu mă mai consider. Motivația mea nu e de ordin spiritual. Nici nu îmi pot imagina vara viitoare cum voi fi. Nici nu îmi pot imagina cum va fi nici când voi părăsi țara, când voi petrece prima noapte în Bulgaria, apoi în Turcia. Nu știu care vor fi trăirile mele. Nici nu știu dacă voi mai porni în alte călătorii după această expediție”, mai spune acesta.

21 de țări vizitate și numărătoarea continuă

Pengő Zoltán povestește că până în prezent a vizitat 21 de țări și că și-ar dori să mai vadă țări ca Laos, Cambodgia, Vietnam sau Filipine.

“Sub aspect turistic, România are un potențial destul de mare, doar că la ora actuală noi nu avem o infrastructură turistică, nu avem servicii turistice care să se compare cu Occidentul, iar calitatea serviciilor noastre nu sunt în concordanță cu prețurile, spun asta călătorind în 21 de țări până acum”, a conchis bărbatul.

Pengő Zoltán a lucrat mai bine de un deceniu în presa locală din Oradea, iar din 2009 este director al unei firmei de studii de piață.