Roboţi umanoizi pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, incluși într-un proiect al UBB Cluj

Proiectul, care va fi unul intensiv, de câteva săptămâni, se desfăşoară doar în Cluj şi face parte dintr-un program mai larg, derulat de o echipă de cercetători de la Centrul AVALON al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai.
„Ideea de a utiliza roboţii în tratamentul copiilor cu tulburări din spectrul autist sau în cazul altor tulburări psihice, pentru copii şi adulţi, nu este o idee nouă. Însă abia în 2014 ea a fost articulată prin colaborarea dintre psihologi, informaticieni şi ingineri, astfel încât am câştigat un proiect la nivel european prin care să testăm în mod riguros dacă într-adevăr utilizarea roboţilor duce la îmbunătăţirea aspectelor psihologice în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist”, a declarat, vineri, coordonatorul proiectului, psihologul Daniel David.

Acesta a precizat că din 2014 şi până în prezent, echipa pe care o conduce a derulat un studiu clinic controlat, care a fost cel mai mare la nivel internaţional. Studiul a fost efectuat cu 75 de copii cu tulburări din spectrul autist care au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a primit intervenţie tradiţională, iar celălalt a primit intervenţie tradiţională dar şi pe cea asistată de robot.

Cercetarea se află acum la final, urmând ca rezultatele să fie publicate în săptămânile următoare în reviste de specialitate, iar o ultimă etapă este cea a testării în condiţii reale a cunoştinţelor acumulate în munca de laborator.

„Suntem în faza finală, în care urmează să analizăm datele şi să le trimitem spre publicare. Rezultatele preliminare arată că robotul aduce lucruri importante în terapia copiilor cu tulburări de spectru autist. Acum, odată ce s-a încheiat acest proiect, ideea fundamentală nu este doar să avem nişte cunoştinţe, nişte rezultate de laborator, ci ca acestea să ajungă efectiv în şcoli, în grădiniţe, să ajungă acasă la copii cu tulburări de spectru autist, astfel încât părinţii să poată să utilizeze robotul în mediul în care copilul îşi duce cea mai mare parte a vieţii”, a explicat Daniel David, care este şi prorectorul responsabil cu Cercetarea al UBB.

Astfel, opt roboţi umanoizi NAO, care au 54 de centimetri înălţime, vor fi folosiţi, timp de câteva săptămâni, în cadrul unui protocol terapeutic oferit unor centre din Cluj-Napoca care oferă asistenţă copiilor cu tulburări din spectrul autist. Cercetătorii doresc să vadă astfel cum funcţionează acest tip de terapie în viaţa de zi cu zi, într-o manieră reală, mai puţin controlată decât cea din laborator.
„Avem în plan să trimitem roboţii în opt centre, în care ei vor implementa lucrurile pe care noi le-am descoperit în cercetarea de laborator, urmând să vedem dacă cunoştinţele acestea se generalizează în viaţa de zi cu zi. Centrele sunt toate în Cluj. Toate au copii cu tulburări de spectru autist. Noi ne adresăm şi celor care poate nu au un diagnostic tradiţional, ne interesează şi copiii care au simptome, trăsături, dar care nu au încă un diagnostic clar”, a mai spus psihologul clujean.

Fiecare centru va fi asistat, pe parcursul celor câteva săptămâni de testări, de specialişti din cadrul grupului de cercetători de la AVALON, pentru a putea face astfel transferul de cunoştinţe către personalul centrului, sau chiar către părinţii care doresc să utilizeze terapia asistată de roboţi pentru copilul lor.

NAO este programat să vorbească şi limba română şi ştie o serie de cântece şi expresii prin care comunică cu copiii. Cercetătorii clujeni au explicat că terapia asistată de roboţi a fost considerată benefică deoarece s-a observat că micuţii care au tulburări din spectrul autist reacţionează pozitiv la interacţiunea cu ei.
„Practic NAO a fost construit special pentru interacţiunea cu copii. Este un robot umanoid. Simulează înfăţişarea unui copil prietenos, care să fie un prieten de joacă. (...) Care este ideea de a-l utiliza în tratamentul copiilor cu tulburări de spectru autist? În principal, ştim că aceşti copii sunt reticenţi la interacţiunea cu oamenii. În schimb, studiile care au testat utilizarea roboţilor au observat că robotul este perceput ca o jucărie, mai degrabă decât ca un factor stresor. Este perceput ca un partener de interacţiune plăcut, care îi motivează să interacţioneze”, explică Silviu Matu, care este membru al echipei de cercetare şi lector universitar.

Robotul este dotat cu o multitudine de senzori, are camere video cu care poate să perceapă mediul din jur, microfoane cu ajutorul cărora poate să înţeleagă sau să audă sunetele şi poate fi programat să recunoască ceea ce oamenii vorbesc cu el şi are chiar şi senzori de atingere. Roboţelul dialoghează cu copilul, stimulându-l să vorbească, să salute, să răspundă la întrebări şi este programat chiar să cânte şi să danseze oferind micului pacient informaţii într-o formă distractivă.

Un astfel de robot costă aproximativ 5.000 de euro, iar studiul efectuat la Cluj a avut rolul de a analiza şi de a pune la dispoziţia comunităţii date rezultate în urma unor teste riguroase referitoare la terapia asistată de roboţi.