Problema levigatului de la Pata Rât, departe de a fi soluţionată. CJ Cluj plăteşte pentru ridicarea unui zid între groapă şi centură

“Această apă care s-a adunat a depoluat, respectiv a diluat levigatul, iar amestecat cu o asemenea cantitate de apă el a ajuns să nu mai fie de fapt levigat. Expertul a constatat că nu mai există levigat în acel lac ci 90% apă și că dacă pe fund s-a sedimentat nămol acela va trebui orientat spre stația de osmoză. Expertul a făcut testul apei, a constatat că nu mai are cantitatea de levigat, a constatat că e la o concentrație care controlat poate fi lăsat înspre pârâul Zăpodie. Noi nu putem interveni încă la stabilizarea printr-un zid a depozitului până nu se eliberează de apă. Culmea penibilului este că noi acum o să introducem levigatul în stația de osmoză, iar din această stație de osmoză apa va ieși cristalină, mai cristalină decât cea băută de la robinet. Ea se va deversa în pârâul Zăpodie care este pârâu poluat”, spunea Tişe în luna aprilie.

Activiştii de mediu atrăgeau atenţia încă de anul trecut că acel lichid toxic a curs nestingherit către Someș. Inclusiv centura Vâlcele-Apahida a fost în pericol, după ce levigatul a trecut şi de partea cealaltă a drumului.

“Dealul de gunoi alunecă în continuare, zidul de sprijin promis pentru iarna trecută nu există nici măcar pe hârtie, captarea promisă a pâraielor care alimentează lacul de levigat nu există nici măcar pe hârtie. Consiliului Județean Cluj și-a dovedit incapacitatea totală de a gestiona criza levigatului”, susținea în urmă cu câteva luni activistul de mediu Szakáts István.

Acum, se pare că forul judeţean va construi zidul de sprijin între groapa de gunoi şi centura Vâlcele-Apahida. Deocamdată, nu se cunosc costurile ridicării acelui zid, dar consilierii judeţeni se vor întruni într-o şedinţă extraordinară pentru a vota alocarea de bani.

“Trebuie să intrăm cu partea de închidere a rampei, cu acel zid de sprijin, unde în sfârșit s-au înțeles proiectanții și așteptăm să termine negocierile. Da, știți de alunecările de la rampa de acolo, iar soluția dată de expert este realizarea unui zid de sprijin între groapă și centură, ca măsură de siguranță. Acuma se verifică din punct de vedere tehnic, iar când va fi gata o să convoc o ședință extraordinară, probabil că va fi maxim până în 10 iulie”, spune Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Potrivit Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, încă din luna septembrie 2017 i s-a cerut Consiliului Judeţean să ia “în regim de maximă urgenţă” mai multe măsuri “în vederea stopării fenomenului de poluare masivă a pârâului Zăpodie”. Printre aceste măsuri se numără eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe în masa deşeului în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat în amonte de alunecare.

În luna martie, Consiliul Judeţean a fost amendat cu 100.000 lei și s-a ales şi cu o plângere penală din partea Gărzii de Mediu din cauză că nu a fost oprită poluarea cu levigat de la Pata Rât.

În Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile vorbeau că rezultatele analizelor de laborator al lichidului toxic arată existenţa unui fenomen de poluare, cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori.

În cursul zilei de sâmbătă 22 iulie 2017, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a aplicat firmei Nord Conforest SA în data de 31 iulie 2017 o sancţiune contravenţională în valoare de 35.000 de lei din cauza nerealizării măsurilor dispuse, respectiv stoparea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în Valea Zăpodie.

Consiliul Judeţean a încheiat în 2015 un contract pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de gunoi de la Pata Rât, Huedin, Gherla şi Turda cu asocierea SC Nord Conforest SA, SC Finara Consult SRL şi SC Interdevelopment SRL, dar ordinul de începere a lucrărilor a fost dat abia în martie 2017. Valoarea contractului se ridică la suma de 29,8 milioane lei fără TVA.