Clujenii s-au bucurat de soare și au cumpărat mărțișoare pentru cei dragi, în ciuda frigului

Cu toate că acum ar fi trebuit să apară deja primele semne ale primăverii, 1 martie i-a surprins pe clujeni îmbrăcați gros, încercând să înfrunte temperaturi de -16 grade. Însă soarele puternic care a fost joi le-a dat un impuls de energie, astfel că centrul orașului a zumzăit de oameni, fiecare încercând să găsească cele mai frumoase mărțișoare pentru cei dragi.

Atenții oferite de bărbați în uniforme

Elevii școlii de poliție din Cluj le-au întâmpinat pe femeile care au trecut în jurul amiezii pe Bulevardul Eroilor cu un mărțișor, un zâmbet cald și o îmbrățișare. Indiferent că erau studente, femei în toată firea sau pensionare, fiecare a fost plăcut surprinsă de gestul tinerilor.

„Credeam că pe mine mă veți ocoli, fiindcă sunt bătrână. Dar e un gest excepțional”, a spus o pensionară, primind cu drag mărțișorul din partea viitorului polițist.

O sărbătoare menită să încerce imaginația

Două fete ignoră frigul de afară și se bucură de soare pe o băncuță de pe Bulevardul Eroilor, fotografiindu-se cu mărțișoarele pe care tocmai le-au primit. Amândouă emană bucurie, datorită unui simplu gest.

„Am primit mărțișoare de la colegii de la muncă. Am mers la serviciu doar pentru mărțișoare, fiindcă ne-au trimis o poză și ne-au chemat să servim și o felie de tort. Este un obicei foarte drăguț. E o atenție deosebită și nici nu e scump”, spune una dintre ele.

În timp ce femeile se plimbau cu zâmbete sincere pe chip, bărbații se uitau nedumeriți la miile de modele și culori de pe cu mărțișoare, încercând să le găsească pe cele mai potrivite pentru femeile importante din viața lor, indiferent dacă era vorba de partenera de viață, fiica. mama sau colegele de la muncă.

„Este un obicei frumos și ne pune imaginația la încercare. Căutam cele mai deosebite modele, care să fie pe gustul doamnelor și domnișoarelor”, a spus Mircea, un clujean care tocmai cumpărase câte un mărțișor pentru soția și fiica lui.

Un scurt istoric al mărțișorului

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu-război.

„Mărțișorul este un element de patrimoniu cultural imatierial specific ariei geografice reprezentate de cele patru țări care au susținut acest proiect: România Bulgaria, Moldova și Macedonia. Și prin aceasta descrie un areal cultural cu o importanță culturală cu totul deosebită. Putem să ne punem întrebarea dacă această sărbătoare a mărțișorului nu face parte din moștenirea comună culturală traco-dacică a locuitorilor acestui spațiu geografic”, a spus istoricul Tudor Sălăgean.

În luna decembrie a anului trecut, mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural al UNESCO.