Consiliul Județean, pentru unii mumă, pentru alții ciumă!

Consiliul Județean Cluj a găsit soluția pentru salvarea societății Drumuri și Poduri Județene de la insolvență. Într-o ședință extraordinară, consilierii județeni decid vineri majorarea capitalului social al Societății Drumuri și Poduri Județene Cluj SA cu suma de 8 milioane de lei, ca o măsură pentru salvarea acesteia de la insolvență. Potrivit proiectului de hotărâre, “suma prevăzută va fi alocată și transferată după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat”.

“În cazul în care nu se îndeplinește testul investitorului privat prudent și nu sunt respectate prevederile naționale și comunitare, ajutorul acordat este ajutor ilegal, iar în cazul în care acesta se dovedește incompatibil cu piața internă, este obligatorie recuperarea acestuia”, se precizează în proiectul de hotărâre.

În şedinţa de Consiliu Judeţean din luna ianuarie, consilierul judeţean Laura Chiorean (PSD) a propus insolvenţa societăţii Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj SA, idee susținută și de președintele Consiliului Județean Alin Tișe.

“Într-adevăr, situaţia financiară este delicată ca să nu spun altel. Consiliul Judeţean, în calitate de acţionar majoritar şi responsabil de activitatea de acolo trebuie să găsească soluţii de revigorare. Şi eu susţin că una din soluţiile, dacă nu poate cea mai bună, ar fi această procedură de insolvenţă cu reorganizare pentru a evita eventualul faliment. Eu cred că ar trebui să existe o analiză mai amănunţită până la votarea bugetului pentru a putea să vedem ce variante alternative ar putea exista. Calea de urmat este această procedură de insolvenţă cu reorganizare. Şi eu cred, ca jurist şi după cifre, că această soluţie ar fi cea mai bună. Noi putem să recomandăm Consiliului de Administraţie de acolo să analizeze în două săptămâni situaţia ca noi să avem un proiect de hotărâre”, spunea Tişe în ianuarie.

La momentul discutării bugetului județului Cluj pe anul 2018, consilierul județen Remus Lăpușan a propus acordarea unui împrumut în valoare de 5 milioane de lei Societății de Drumuri și Poduri Județene pentru salvarea de la insolvență, amendament respins în ședința de Consiliu Județean de la începutul săptămânii. Călin Tuluc (PNL) spunea că acest împrumut ar putea fi considerat ajutor de stat, iar Consiliul Judeţean Cluj ar putea fi investigat.

Ioan Haiduc, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Judeţean, a spus că Societatea Drumuri şi Poduri Judeţene a ajuns la 17 milioane lei pierdere.

Directorul Societăţii Drumuri şi Poduri Judeţene, Călin Platon, spune că unele lucrări prestate pentru Consiliul Judeţean nu au fost plătite.

“Noi nu cerem ce nu ni se datorează. Noi am prestat lucrări în ultimii 5 ani de 150 de milioane de lei pentru Consiliul Judeţean. Am făcut lucrări de aproape 5 milioane neplătite. Am redus forţa de muncă şi am redus cheltuielile. Noi suntem capabili să facem 100.000 de tone pe an”, a spus Platon.

Societatea „Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj” SA este o societate comercială autonomă. DPJ Cluj este o societate cu capital public (CJ deţine 100% din acţiuni) motiv pentru care funcţionează pe baza unui buget de venituri şi cheltuieli aprobat de către Consiliul Judeţean Cluj. Veniturile realizate de DPJ Cluj sunt generate de contracte de execuţie lucrări şi servicii de infrastructură rutieră atât în judeţul Cluj, cât şi în judeţele limitrofe, contracte câştigate pe bază de licitaţii publice sau selecţie de oferte, funcţionând ca un jucător liber pe piaţa lucrărilor de infrastructură rutieră în concurenţă directă cu alţi jucători publici sau privaţi. 

Societatea Drumuri și Poduri Cluj SA a estimat un profit brut pe anul 2018 de 1,2 milioane lei.

Călin Platon, Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj

„Până la acest moment, către bugetul de stat nu avem datorii neplătite, nu avem restanţe la contractele de achiziţii în ceea ce priveşte investiţiile pe care le-a făcut societatea în ultimii trei ani de zile. Sigur, sunt datorii către furnizori în valoare destul de mare. Situaţia, într-adevăr, este destul de gravă”.

Aeroportul Cluj riscă să piardă destinații și companii aeriene

Prelungirea pistei Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca de la 2.100 m la 3.500 m nu este nici acum un obiectiv prioritar pentru Consiliul Județean Cluj, deși aeroportul va pierde noi destinații și companii aeriene dacă nu se extinde pista.

David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a declarat că se vor pierde companii aeriene și destinații noi dacă nu se vor face lucrările de extindere a pistei.

“Majoritatea companiilor aeriene deja trec la avioane Airbus 321, care poate să opereze la capacitate maximă cu 230 de pasageri, iar pe pista noastră doar cu 190. Capacitatea portantă este suficientă, dar este vorba despre lungimea pistei. Aceasta înseamnă că vom avea un mare dezavantaj dacă nu extindem pista față de aeroporturile competitoare și s-ar putea să pierdem destinații, companii aeriene. Noi sperăm că vom merge în continuare cu devierea Someșului, cu extinderea pistei, locurile de parcare. O altă prioritate este un nou terminal de pasageri, iar în ceea ce privește partea existentă de terminal, în aproximativ două luni vom avea două noi porți de îmbarcare la etaj. Este o aglomerație destul de mare la plecări externe”, a declarat David Ciceo.

Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj urmăreşte atingerea unui trafic de 7 milioane de pasageri în anul 2030, ţintă care presupune derularea unor investiţii estimate la aproape 900 de milioane de lei, printre care un nou terminal de pasageri şi unul de Cargo.

În ședința de Consiliu Județean de la începutul săptămânii, consilierii au decis reducerea bugetului la aeroport cu aproape 500.000 de lei. Asta în condițiile în care Aeroportul Cluj nu a primit niciun ban din bugetul Consiliului Judeţean în acest an, deşi are cel mai mare profit dintre toate societăţile şi regiile din subordinea forului judeţean. Ciceo spunea că o reducere exagerată a cheltuielilor va pune în pericol strategia de siguranţă şi securitate.

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a prognozat un profit brut pe anul 2018 de 18,4 milioane lei.