Unde se duc cărțile când mor bibliotecile?

În ultimii cinci ani, 21 de biblioteci publice sau filiale ale acestora au fost închise ori din lipsă de doritori, ori din lipsă de personal. Depopularea zonelor rurale este o problemă majoră, ținând cont de faptul că, din punt de vedere legislativ, este nevoie de o bibliotecă la un număr de cel puțin 2500 de oameni.

Cărțile nimănui

De multe ori, bibliotecile sunt ferecate în momentul în care școala de care aparțineau se închide. În mediul rural, acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de elevi.

„Lucrurile într-adevăr stau sub semnul întrebării. S-au redus bibliotecile fiindcă s-au redus instituțiile școlare, mai ales în mediul rural. Dacă o școală a căzut, a căzut și biblioteca. Asta, desigur, în mediul rural. La nivelul bibliotecilor comunale, am constatat că în fiecare an există bibliotecari care vin să se școlească la noi. Însă din cauza depopulării, a problemelor sociale sau economice pe care populația le are, drumurile doar trec pe lângă bibliotecă. Nu mai merg spre bibliotecă. Astfel, bibliotecarii nu au cui împrumuta o carte. Sunt biblioteci comunale unde și lacătul a ruginit pe ușă, deși în structura primăriei, cu siguranță e prevăzut un post de bibliotecar”, a explicat Valentin Șerdan-Orga, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca.

Cărțile pentru care mai există o speranță

După ușile încuiate, cărțile rămân pe rafturi, adună praf și sunt uitate de timp și de oameni pentru totdeauna. Ori, dacă le surâde norocul, în momentul în care clujenii aleg să fugă de oraș și se refugiază unde aerul este mai curat și șoferii merg mai cumpătat, fără claxoane auzite în zori de zi și fără stresul care a devenit o normalitate, ușile bibliotecilor se redeschid. Așa, cărțile vor fi iar răsfoite. De asemenea, uneori, volumele care sunt în stare bune sunt donate, dar, la țară, de cele mai multe ori, filele sunt prea uzate.

„Ele rămân acolo, fiindcă fac parte din gestiunea primăriei, pentru o bibliotecă mică. Rămân în spațiul respectiv. Acolo unde s-a închis, s-a sigilat fondul de carte. Noi, în general, am încercat să convingem primarii să deschidă bibliotecile acolo unde criteriile legislative sunt stabilite. Respectiv, un bibliotecar angajat, cu normă întreagă, la 2500 de oameni. Unde nu s-a putut, avem biblioteci în cadrul școlilor. Oricum, fondurile bibliotecilor care au fost o perioadă închisă sunt fonduri de carte vechi, care în țările civilizate nu se mai activează. Acolo trebuie reluate, în afară de cărțile care sunt în stare foarte bună. Acelea pot fi păstrate. Dar cele care au circulat foarte mult și au rămas și pline de praf, acelea nu se mai folosesc. Nu e vorba de conținutul documentelor, ci de forma lor fizică. Hârtia e perisabilă și purtătoare de microbi dacă circulă sau dacă stă într-un mediu care nu e propice. Poate avea ciuperci sau bacili”, a explicat Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj.

În anul 1995, în județul Cluj erau 443 de biblioteci, dintre care 79 erau biblioteci publice. Cu toate că numărul bibliotecilor de la nivelul întregului județ a scăzut, numărul celor publice a reușit să se mențină constant timp de aproape un deceniu. Din 2003 până în 2012, în județul Cluj au activat 81 de biblioteci. În anul 2016, numărul lor a ajuns la 60, în timp ce, per total, au rămas 304. Din păcate și numărul de volume împrumutate a scăzut drastic. Dacă în urmă cu mai bine de două decenii cititorii frecventau bibliotecile cu religiozitate și au fost eliberate 5046 de volume, anul trecut, numărul acestora s-a împuținat. În 2016, doar 2362 de cărți au fost eliberate.