Ce cazuri de excludere din succesiunea Casei Regale sunt în istoria României?

Motivul explicit al deciziei fostului Suveran nu era precizat în comunicatul de presă remis de Casa Regală. Din document reieşea însă, indirect, că acesta avea legătură cu stilul de viaţă a principelui Nicolae.

„În calitate de Şef al Casei şi Familiei Regale ale României, Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi”, se arăta în comunicatul Casei Regale la acea vreme, potrivit Mediafax.

"Păstrând aceeaşi afecţiune nepotului său", Regele Mihai "nădăjduieşte că Nicolae va găsi, în anii viitori, un fel potrivit de a-şi servi idealurile şi de a folosi calităţile cu care Dumnezeu l-a înzestrat", se mai spunea în comunicat.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena, mama lui Nicolae, a primit înştiinţarea acestei decizii, printr-o scrisoare personală trimisă de Majestatea Sa Regele.

Ion Luca Vlad a spus că, odată cu retragerea titlului de "Principe al României", nepotul regelui a căpătat apelativul de "domnul Medforth-Mills".

"În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeaşi zi", se preciza într-un comunicat al Biroului de Presă al Regelui Mihai, informează Mediafax.

Nicholas Medforth-Mills ("principele Nicolae al României") este fiul principesei Elena a României şi a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, fiind al treilea în ordinea de succesiune dinastică.

În 2014, Nicoale a fost primit la palatul Buckingham de către regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii, în cadrul unei vizite oficiale intreprinse de principesa Margareta la Londra. Anul acesta, principele dezmoştenit a anunţat că se va căsători cu o româncă, Alina Maria Binder, în vârstă de 29 de ani. Căsătoria a fost aprobată de Regele Mihai, potrivit fostului principe.

Excluderea lui Nicolae din linia de succesiune, a treia sub semnătura Regelui Mihai

După excluderea lui Nicolae, linia de succesiune a Casei Regale a României arată în felul următor: Alteţa sa Regală Principesa Margareta, Alteţa Regală Principesa Elena, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei şi soara lui Nicolae), Alteţa Regală Principesa Sofia (a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana), Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei) şi Alteţa Regală Principesa Maria a României (a cincea fiică a Regelui Mihai).

Irina Walker (62 ani), a treia fiică a Regelui Mihai a fost exclusă de la succesiune împreună cu toţi descendenţii săi şi i s-a retras titlul de Principesă a României, în  octombrie 2014, după ce a fost plasată trei ani sub supraveghere de un judecător federal în SUA pentru că a organizat organizat lupte de cocoşi la ferma pe care o deţine împreună cu soţul ei, John Walker.  Soţii Walkers au fost arestaţi în august 2013, după ce autorităţile au anunţat că ei au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 - aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland. Cocoşii aveau ataşate cuţite de picioare, iar spectatorilor li se cereau bani pentru intrare şi li se vindea mâncare şi băutură, potrivit rechizitoriului.

Şi principesa Sofia (58 ani), aflată în prezent a patra pe linia de succesiune la coroană, a fost decăzută din drepturi de către tatăl său. Se întâmpla în 1988, pe când avea 31 de ani, şi s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix. Acesta îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria şi a decăzut-o din drepturi, a fost exclusă din linia de succesiune şi i s-a luat titlul de Principesă de România. Ulterior a divorţat, iar în 2007 Regele Mihai a revenit asupra deciziei şi a inclus-o în linia de succesiune la tronul României.

Ce avere are Regele Mihai

Averea regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital.  Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

Motivele pentru Carol al II-lea şi prinţul Nicolae au fost excluşi de la succesiune

În istoria Casei Regale a României au mai existat două excluderi la succesiune. Principele Carol a fost exclus în 4 ianuarie 1926, după ce a renunţat la tron a doua oară, de data aceasta pentru Elena Lupescu. Prima dată a renunţat la tron în august 1919, după ce cu un an înainte se căsătorise cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, fiică a generalului român Constantin Lambrino. Căsătoria celor doi încălca Statutului Casei Regale, care prevedea mariajul membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand l-a pedepsit plasându-l în arest timp de 75 de zile la mânăstirea Horaiţa (judeţul Neamţ). Printr-o sentinţă controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relaţia lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei şi nerecunoscut de Carol).

După renunţarea la Zizi, Carol s-a căsătorit cu prinţesa Elena a Greciei, însă un an mai târziu a cunoscut-o pe fosta dansatoare la Viena, Elena Lupescu, cu care a decis să rămână în străinătate în 1923. În decembrie 1925, de la Veneţia, Carol i-a trimis o scrisoare tatălui său prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei. În ciuda insistenţelor făcute de Regele Ferdinand la adresa lui Carol pentru a renunţa la decizia luată, în ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, astfel încât principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Noua instituţie a intrat în vigoare după decesul Regelui Ferdinand I pe 20 iulie 1927.