Cum își doresc clujenii să arate orașul în care trăiesc. Ce proiecte au propus să fie finanțate cu banii Primăriei

Potrivit calendarului transmis de Primăria Cluj-Napoca, oamenii au putut depune proiecte în cadrul procesului de bugetare participativă în perioada 17 iulie – 20 august la şase categorii.

Fiecare proiect poate primi o finanţare maximă de 150.000 de euro, inclusiv TVA, bani alocaţi din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, implementarea având loc în anul 2018.

Unul dintre proiectele depuse se referă la introducerea unei zile de muncă la fiecare 365 de zile, obligatorie, în folosul comunităţii pentru fiecare locuitor al oraşului, indiferent dacă are flotant sau CI.

”Proiectul prevede pregătirea unei liste de activităţi din care se poate alege. Lista trebuie gândită astfel ca activitatea să aducă valoare fie pentru instituţiile publice, fie pentru curăţenie, fie pentru un alt motiv din care poate beneficia orice locuitor al Clujului. Fără o implicare activă a tuturor locuitorilor nu vom ajunge să avem un Cluj extraordinar în următorii 50 de ani”, a afirmat iniţiatorul proiectului, care a estimat că pentru realizarea lui ar fi nevoie de o sumă de 100.000 de euro.

Un clujean a propus construirea unei tiroliene din cartierul Bună Ziua care să îl transporte până în centrul oraşului, la clădirea de birouri The Office, unde, probabil, lucrează, astfel încât să evite traficul rutier aglomerat.

”Modul în care s-au construit blocuri în cartierul Buna Ziua a dus la îngreunarea traficului. Parcă s-a făcut voit totul. Este respingător. Fără piste de biciclete nu mai putem trăi. Dar s-ar putea amplasa o tiroliană care să îmi faciliteze transportul până la The Office. Contra cost. Amplasamentul proiectului ar fi undeva în zona Bună Ziua dar într-o zonă gândită de matematicieni, nu de oameni business, căutători de profit în disperare. Scopul este fluidizarea traficului nu profitul”, a susţinut clujeanul care consideră că 100.000 de euro ar fi suficienţi pentru finanţarea tirolianei.

Un alt proiect depus vizează construirea rampelor pentru persoanele cu dizabilităţi aflate în cărucior cu rotile la bordurile de la trecerile de pietoni şi la instituţiile publice, cum ar fi bănci sau biserici.

”Pentru soluţionarea acestei probleme, propun să se facă o listă cu locurile unde aceste rampe lipsesc. Să se verifice de către membrii Primăriei toate clădirile la care se face referire în lege, dar şi bordurile de la trecerile de pietoni. Să adăugaţi în aplicaţia myCluj un hashtag (de ex. #Rampa) şi să încurajaţi locuitorii să pună sesizări legate de această problemă. Având lista, membrii Primăriei să se asigure că acele rampe au fost create. Nu se acceptă măsuri de genul: nu este rampă, dăm amendă. Amenda nu o va ajuta pe persoana cu dizabilităţi să aibă acces la acea instituţie”, a scris iniţiatorul proiectului evaluat la 100.000 de euro.

Un clujean a propus crearea unei aplicaţii/pagini web, conectate la sistemul intern al Primăriei, care ţine evidenţa tuturor lucrărilor de pe spaţiul public, al cărei cost se ridică la 20.000 de euro.

”Această aplicaţie trebuie să ofere cetăţenilor informaţii cum ar fi ce firmă se ocupă de lucrare, între ce date e autorizată lucrarea, care e impactul asupra cetăţenilor (de ex. trotuar blocat, sau circulaţia rutieră închisă total, sau bandă de circulaţie blocată temporar etc), dacă şi când s-a semnat recepţia lucrării din partea primăriei. Avantajele unei astfel de aplicaţii sunt că cei care se deplasează în o anumită zonă pot să prevadă anumite neplăceri temporare cauzate de acele lucrări şi să caute rute alternative iar prin transparenţa acestor date, s-ar pune presiune publică pe cei care efectuează lucrările ca să le termine în cel mai scurt timp, şi să fie redusă la minim durata lucrării şi implicit disconfortul cetăţenilor”, a explicat clujeanul care a depus proiectul.

Un alt proiect se referă la acordarea de gratuitate pe mijloacele de transport în comun între anumite ore pentru descurajarea folosirii maşinilor personale care duc la înregistrarea ”unui trafic în orele de vârf, cu multe blocaje şi ore pierdute încercând să ajungi de acasă la serviciu şi vice versa”.

”O metodă eficientă şi inteligentă pentru reducerea traficului rutier ar fi transportul public gratuit cu autobuzele/ trolebuzele/ tramvaiele prin tot Clujul de 2 ori pe o zi (în zilele lucrătoare: luni - vineri): dimineaţa între orele 6.00 - 9.00 şi seara între orele 16.00 - 18.00. Soluţia eficientă a acestei metode se ascunde în mentalitatea cetăţeanului de a primi ceva gratuit şi de a se folosi de asta. Astfel, utilizându-se acest serviciu gratuit şi în cadrul şoferilor se va putea analiza şi observa mai bine avantajele folosirii unui transport public de către aceştia, iar orele stabilite ar fi orele în care oamenii pleacă la serviciu şi apoi se întorc de la serviciu. Consider că un buget maxim de 150 000 euro ar putea acoperi cu uşurinţă cheltuielile minime/ maxime în timp de un an pentru acele ore gratuite pe zi”, se arată în proiect.

Un clujean propune crearea unui şcoli de gaming în municipiu pentru jocuri de tip ”multiplayer online battle arena”, cum ar fi Dota2, Starcraft2, Counter Strike, motivând că aceasta este o activitate care atrage din ce în ce mai mult copiii şi, în aceiaşi măsură, atenţie media”.

”Şcoala de gaming îşi propune să promoveze un mod sănătos de a face gaming. Astfel, părinţii pot să-şi încredinţeze copiii în weekend, în tabere de vară sau în Săptămâna Altfel unor specialişti care să-i îndrume atât tehnic cât şi tactic în direcţia gamingului, promovând în acelaşi timp un stil de viaţă sănătos prin antrenamente fizice, socializare, ore de distracţie. Mi-aş dori tare mult ca, la un moment dat, să reuşim să organizăm în Cluj Napoca un turneu, dar mi-aş dori şi mai tare ca să reuşim să le oferim copiilor un centru de antrenament unde ar putea creşte, iar în câţiva ani să-i vedem reprezentând România/Cluj Napoca la competiţii, cum înving echipe mari din China, Germania, SUA”, a scris iniţiatorul proiectului estimat la 150.000 de euro şi care a precizat că industria jocurilor pe calculator este una în plină ascensiune la nivel mondial.

Un alt proiect se referă la înfiinţarea de toalete publice care îşi fac singure, automatizat, curăţenia şi dezinfectarea, iar un altul prevede construirea unei băi publice, o construcţie simplă din lemn care să cuprindă într-o parte, duşuri şi toalete, iar în cealaltă, o spălătorie cu maşini automate de spălat haine.

Printre alte proiecte înregistrate la Primăria Cluj-Napoca se mai numără cele care privesc transformarea de către artişti plastici a zidurilor degradate şi scorojite ale unor clădiri prin pictarea acestora, construirea unui Aquapark, construirea unei telegondole care să facă legătura între Cetăţuie şi Parcul Central, dar şi realizarea unui Muzeu al Figurilor de Ceară cu personalităţi precum Contele Dracula, Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Emil Racoviţă, Ana Aslan, Henri Coandă, Nicolae Ceauşescu, Matia Corvin. Un alt proiect prevede construirea unei alei ”Walk of Fame” cu personalităţi care au făurit România Mare.

Potrivit calendarului bugetării participative, după încheierea perioadei de depunere a proiectelor urmează, începând cu 21 august până în 1 octombrie ca propunerile să fie supuse unei analize tehnice şi legale de către specialiştii Primăriei Cluj-Napoca iar la finalul verificării se va stabili lista proiectelor eligibile. Primăria poate unifica mai multe proiecte cu acelaşi obiect şi le poate supune la vot în această nouă formă, cu înştiinţarea prealabilă a deponenţilor.

În perioada 2 – 22 octombrie fiecare cetăţean înscris pe platforma bugetării participative poate alege şi vota şase proiecte, câte unul pentru fiecare dintre cele şase domenii stabilite, în această etapă urmând să fie selectate maximum 30 de proiecte. Primele trei proiecte clasate în funcţie de numărul de voturi din fiecare domeniu vor intra automat în a doua etapă de vot, iar celelalte în funcţie de numărul de voturi, indiferent de categoria din care fac parte.

În perioada 30 octombrie – 19 noiembrie se va desfăşura a doua etapă de vot, în care fiecare cetăţean poate alege un singur proiect din cele maximum 30 stabilite în prima fază, astfel încât la finalul acestei etape, vor fi selectate 15 proiecte care vor fi finanţate de Primăria Cluj-Napoca din bugetul pe anul 2018. Afişarea rezultatelor finale va avea loc în 27 noiembrie, bugetul total al bugetării participative fiind de 2,25 milioane de euro.

Bugetarea participativă este un proces derulat de Primăria Cluj-Napoca, primul de acest fel din România, prin care ideile şi iniţiativele comunităţii clujene se manifestă şi se transformă în realitate, fiind un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local.