Actualitate
Biserici din lemn cu geamuri termopan. Se întâmplă la Cluj
Autoritățile din Cluj caută bisericile de lemn la care s-au făcut intervenţii "nepotrivite şi ilegale".
Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a cerut vineri specialiştilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu întocmirea unei liste cu acele biserici de lemn asupra cărora s-au făcut intervenţii brutale, de genul montării ferestrelor din termopan.
Potrivit prefectului, constant se fac sesizări, care vin din partea specialiştilor sau a oamenilor obişnuiţi, care observă intervenţii nepotrivite, care duc la mutilarea bisericilor din lemn.
"Lista aceasta ne va produce surprize neplăcute, în primul rând că vor fi monumente istorice, biserici din lemn la care s-a intervenit brutal şi o să fie o mare dezamăgire pentru noi.Trebuie să găsim soluţii să revenim la situaţia iniţială. Şi mai sunt altele la care cerem inventarul pentru a proteja monumentele, să nu intervină asupra lor. Vrem să lucrăm preventiv, pentru că degeaba intervii după ce s-au pus geamuri termopan şi s-a intervenit cu termoizolaţie de polistiren", a explicat presei prefectul Gheorghe Vuşcan, după şedinţa de Colegiu Prefectural.
La rândul său, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, Victor Cubleşan, a precizat că singurul caz deosebit cunoscut în Cluj este cel al bisericii din satul Cutca, comuna Sânmărtin, la care au fost montate geamuri termopane.
"S-a constatat pe teren că s-au făcut intervenţii şi s-a plasat tâmplărie de termopan în interior şi exterior. Este o intervenţie neavizată şi ilegală, care distruge atât aspectul monumentului, cât şi tehnic, pentru că înveleşte monumentul în plastic şi nu îi permite să respire, ceea ce pe termen lung duce la distrugere", a declarat Cubleşan.
Acesta a afirmat că a biserica din Cutca este singurul exemplu grav din judeţ, însă sătenii fac diferite intervenţii considerate nepotrivite, cum ar fi montarea de şindrilă debitată mecanic sau diferite alte practice nepotrivite. În plus, spune Cubleşan, de cele mai multe ori preoţii şi meşterii nu ştiu că pentru intervenţiile la un asemenea monument este necesar un proiect şi consultarea specialiştilor.
"Este nevoie de oameni calificaţi pentru că toate aceste biserici, pentru că, să fim serioşi, acum 100 de ani nu erau întreţinute de specialişti ai Ministerului Culturii, erau întreţinute de meşteşugari care ştiau meseria foarte bine. Şi atunci sătenii fac după cum cred ei de cuviinţă, ceea ce duce la tot felul de aberaţii, pentru că multe intervenţii sunt făcute cu bune intenţii, dar duc la efecte contrare pentru că lumea nu ştie de fapt ce face", a spus Cubleşan.
Atât directorul DJCP Cluj, cât şi prefectul au subliniat că în unele cazuri este dificil de tratat cu localnicii şi autorităţile locale, pentru că sunt neinformaţi. Prefectul a precizat că acest demers al întocmirii listei monumentelor din lemn cu probleme nu are ca scop amendarea celor responsabili, ci o mai bună cunoaştere a situaţiei reale.