CJ-ul „bagă” bani în presă. Nu spunem noi, ci omul de încredere al lui Tișe! Ce bani, Alin? Care presă?

Vineri, 12 mai, Monitorul de Cluj a relatat cum Consiliul Județean a încercat să ne intimideze, folosind informații obținute despre contractele încheiate cu societăți și regii din subordinea forului administrativ județean. Am sesizat imixtiunea la Centrul pentru Jurnalism Independent din București, iar răspunsul lor ne dă dreptate. La următoarea încercare de șantaj ne vom adresa procurorilor și Justiției.

În aceeași zi, plin de obidă, Mircea Avram – omul lui Tișe, cel despre afacerile căruia a scris Monitorul de Cluj – publica pe siteul său de doi bani un articolaș în care ne acuza că ne-am plânge de subfinanțare și încerca să arate câți bani „a băgat la prima strigare” Consiliul Județean în cotidianul nostru.

Obișnuit cu jumătățile de adevăr, ca orice cățel al președintelui CJ dr. Alin Tișe, Mircea Avram uită să precizeze că suma respectivă reprezintă doar 5,84% din veniturile SC Monitorul de Cluj SRL în anul 2016 sau că toate contractele au fost încheiate transparent, fie în urma unor negocieri, fie prin achiziție publică prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) și nu reprezintă nici cadouri, nici sponsorizări, nici taxă pentru liniște, ci prețul pentru contracte de publicitate, pentru promovarea serviciilor și produselor societăților respective. Pe o piață concurențială, succesul economic al acestor societăți depinde și de promovarea produselor și serviciilor lor.

Presa cinstită, cea care nu depinde de bani aruncați de politicieni și mafioți, se finanțează din încheierea unor contracte de publicitate, prin care promovează produse și servicii ale unor companii. Aceste firme se numesc clienți și nu sponsori, iar banii încasați sunt evidențiați în contabilitate, la capitolul venituri, și se plătesc taxe și impozite pentru ei.

Acest lucru este greu de înțeles de cineva obișnuit să căpușeze sistemul public sau care a trăit doar din funcții publice și/sau sinecuri atribuite politic.

Hoțul Avram strigă „prindeți hoții!”

Mircea Avram, care la 12 aprilie 2016, data la care a fost încheiat contractul pentru spațiul din Cluj Arena, era șeful de cabinet al președintelui CJ Cluj, Marius Mînzat, a negat un foarte vizibil conflict de interese. Întrebat de Clujust.ro, Avram a răspuns: „Contractul nu s-a încheiat anul trecut (2016 – n.r.), ci s-a prelungit. Eu n-am nimic cu firma Antreproiect, nu sunt acționar (asociat este soția sa, Cornelia Avram, potrivit documentelor publicate de Monitorul de Cluj – n.r.). Și oricum nu cred că mai eram la CJ când s-a prelungit contractul. Nu mi se pare nicio problemă, contractul a fost licitat în 2014. De atunci, s-a actualizat.”

În realitate, nu a fost nicio licitație, ci o atribuire directă, în baza tarifului adoptat de membrii C.A ai societatii Cluj Arena S.A. Cu alte cuvinte, fostul director al RAADPP, fost consilier al președintelui Consiliului Județean și om de încredere al dr. Alin Tișe, a obținut un contract avantajos pentru firma soției sale, păgubos pentru bugetul public, dar neagă vehement orice legătură cu subiectul.

Dovada șantajului: informații cerute de Avram, folosite de CJ!

În încercarea de a se dezvinovăți și de a-și apăra stăpânul, Avram îl umple de rahat puturos din cap până în picioare.
„(...) arata "la prima strigare" cati bani a primit anul trecut de la CJ-ul lui TISE! iata suma: 76.296,13 lei (saptezecisisase mii douasutenouazecisi sase lei, 13 bani. Asa sa-l tot injuri pe Tise!?!”, scrie Avram pe siteul său.

Fără să-și dea seama, într-un exces de sinceritate, lacheul lui Tișe scrie negru pe alb: „CJ-ul lui TISE!”; „Consiliul Judetean Cluj a "bagat" la prima strigare 76.296,13 lei in MONITORUL de Cluj in 2016 !”; și recunoaște că informațiile din documentul de la Consiliul Județean au fost solicitate de el.

Iată, așadar, dovada șantajului. Un funcționar al județului, om de încredere al președintelui Consiliului Județean Cluj, membru al partidului politic care are majoritatea în CJ, cere informații publice despre presă pentru a fi folosite împotriva celor care critică dezmățul pe bani publici patronat de forul administrativ județean.

Consiliul Județean Cluj nu a „băgat” niciun ban în Monitorul de Cluj. Așa cum am arătat mai sus, presa încheie transparent contracte de publicitate. Banii la care face referire Mircea Avram sunt încasați transparent, pentru contracte de publicitate, pentru promovarea produselor și serviciilor respectivelor societăți. Transparență despre care nu poate fi vorba în nicun caz în ceea ce privește siteuri precum cluj-am.ro al lui Mircea Avram, clujazi.ro (despre care s-a vorbit că ar fi fost moșit de însușiTișe), clujtoday.ro al lui Claudiu Pădurean sau fabriadelideri.ro al lui Ion Novăcescu, care nu afișează cifre de trafic, număr de cititori unici sau vizualizări. În cazul acestor siteuri, orice publicitate venită din partea unor societăți sau instituții publice este doar o formă de „ajutor de stat”, prin care politicienii încearcă să cumpere cuvinte de laudă la adresa lor.

Mircea Avram încheie articolul mizerabil cu amenințarea că va continua să se intereseze de contractele noastre. Îl invităm să o facă, pentru că nu avem nimic de ascuns, dar îl vom da în judecată pentru fiecare calomnie și defăimare pe care o va face în public sau în privat. Pentru că ne-am săturat de politicieni șantajiști, care consideră că presa este doar o trompetă prin care să-și trâmbițeze ei minciunile.

Dr. Tișe, Consiliul Județean și banii de ridicat în slăvi

În urmă cu câteva zile, președintele Consiliului Județean Cluj, dr. Alin Tișe, trimitea tuturor societăților, regiilor și instituțiilor subordonate forului administrativ o circulară(vezi facsimil)prin care le cerea ca „(...) pentru procedurile de atribuire pe care le veți organiza, având ca obiect: servicii de reclamă și publicitate, să procedați la elaborarea unei proceduri, prin intermediul căreia să fie asigurată respectarea regulilor de publicitate și transparență, consacrate de legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice (...)”.

Tișe a anexat și un extras dintr-o ședință a Consiliului Județean din 31 martie 2017(vezi facsimil), în care, cu ocazia dezbaterilor pe bugetele mai multor societăți și regii ale CJ, consilierii au subliniat că vor ca atribuirea contractelor de publicitate să se facă „printr-o procedură de licitație, așa cum cere și permite legea, chiar dacă una mai minimală, mai formală, dar să existe o procedură minimală care să permită tuturor celor care vor să participe la aceste licitații să poată participa”.

Decizia, îmbrățișată de toate grupurile politice, așa cum reiese din stenograma ședinței, este aparent un pas spre transparentizarea mecanismului de atribuire. În realitate, efectul va fi pervers: vor obține contractele de publicitate acele siteuri care vor oferi prețul cel mai mic, fără însă a garanta și un nivel de trafic sau un număr de cititori care să asigure și eficiența campaniilor de promovare. Vor fi, însă, deosebit de eficiente în a „coafa” imaginea politicienilor care le-au asigurat accesul la banii publici. Exemplele oferite de siteuri precum cluj-am.ro, clujazi.ro, cluju.ro, ziarulclujean.ro etc, care publică fără nicio rezervă comunicate ale instituțiilor publice, sunt relevante.

Centrul pentru Jurnalism Independent: „O măsură agresivă, menită să intimideze solicitantul”

Monitorul de Cluj a solicitat un punct de vedere cu privire la „răspunsul” primit de la Consiliul Județean Ioanei Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, un ONG care apără libertatea presei.

Răspunsul Ioanei Avădani este deosebit de clar: „o măsură agresivă, menită să intimideze solicitantul”.

„Din documentele puse la dispoziție rezultă că ne aflăm în fața unui caz de aplicare defectuoasă a legii 544/2001.
În răspunsul furnizat către Monitorul de Cluj de către Consiliul Județean Cluj se arată că CJ nu este în posesia informațiilor solicitate. Într-un astfel de caz, CJ ar fi trebuit să aplice art. 24 din normele metodologice de aplicare a legii, care spune:

Art. 24. - În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competențele instituției sau autorității publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituțiile sau autoritățile competente și informează solicitantul despre aceasta."

(Hotărârea nr. 478/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002), disponibilă la http://lege5.ro/Gratuit/gezdgnrugq3q/hotararea-nr-478-2016-pentru-modificarea-si-completarea-normelor-metodologice-de-aplicare-a-legii-nr-544-2001-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-public-aprobate-prin-hotararea-guvernului)

Paradoxal, același document își contrazice propria poziție, arătând că CJ are acces la informații legate de cuantumul contractelor semnat de instituțiile în subordine, informații pe care le-a obținut prin cereri exprese adresate acestor instituții (conform răspunsului de la Teatrul Puck), în favoarea unui alt solicitant.

Aplicarea arbitrară și preferențială a prevederilor legii este o practică inacceptabilă.  În plus, utilizarea informațiilor despre solicitant într-un răspuns către acesta este o măsură agresivă, menită să intimideze solicitantul și care încalcă  principiile de bază ale bunei guvernări.”, arată directorul CJI, Ioana Avădani.

La rândul său, Viorel Nistor, fost jurnalist de investigație, în prezent lector la catedra de jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, unde ține cursurile de jurnalism de investigația, subliniază că „mass-media are datoria să supravegheze (ca și câine de pază al democrației) modul în care sunt folosite resursele publice, iar politicienii aleși, instituțiile statului (Consilul Județean în speță) au obligația să dea socoteală”.

„Cu cât jurnaliștii vor pune mai puține întrebări incomode privind cheltuirea banului public, cu atât vor primi mai des o atitudine de refuz, de intimidare sau „amenințare voalată” din partea instituțiilor publice pe care le investighează. E o lecție fundamentală de jurnalism pe care o parte a presei  noastre a uitat-o. În fond, în situația dată, suntem în fața unui exercițiu elementar de democrație: mass-media are datoria să supravegheze (ca și câine de pază al democrației) modul în care sunt folosite resursele publice, iar politicienii aleși, instituțiile statului (Consilul Județean în speță) au obligația să dea socoteală. Lipsa de transparență și utilizarea discriminatorie (după bunul plac sau în folos propriu) a ceva ce aparține tuturor constituie cele mai grave abuzuri dintr-o  societate ce este sau se pretinde democratică. Tentația spre abuz e specifică oricărei puteri și stă în puterea și obligația presei să se opună, în principiu, acesteia. Pentru că azi e rândul Monitorului de Cluj, dar mîine va fi rândul altora și poimâine, la fel.”, spune Viorel Nistor.