Mii de români aşteaptă un transplant

Numărul total al celor aflaţi pe liste de aşteptare la finele anului trecut a fost de aproape 2.900 de persoane.

România se află pe ultimele locuri din Europa referitor la numărul de donatori de organe, cu numai un donator la un milion de locuitori, faţă de media europeană de 20 de donatori la un milion de locuitori.

14 pacienţi care aveau nevoie de transplant renal au murit anul trecut pe liste de aşteptare, iar 386 persoane noi au intrat pe listele de aşteptare, numărul total al celor care aşteaptă un transplant ridicându-se la peste 2.400. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), se estimează că la finele anului trecut 7.500 de persoane făceau dializă din cauza unor boli de rinichi.

Conform aceloraşi statistici, 162 de bolnavi au fost introduşi pentru prima dată pe liste de aşteptare pentru un transplant de ficat, iar numărul total al celor de pe liste era de 351. Tot în 2010, 38 de persoane nu au mai prins transplantul hepatic şi au murit pe listele de aşteptare.

Din datele ANT reiese că 35 de români s-au înscris anul trecut pentru prima dată pe liste de aşteptare pentru un transplant de inimă, numărul total al celor de pe liste ajungând la 125, iar numărul celor care au murit în aşteptarea unui transplant este de 20.

În total au decedat anul trecut aproape 80 de persoane în aşteptarea unui transplant, iar numărul total al celor de pe liste de aşteptare este de aproape 2.900 de persoane.

Românii, codaşi la donarea de organe

În ceea ce priveşte numărul donatorilor de organe, România se află pe ultimele locuri din Europa, cu numai un donator la un milion de locuitori, faţă de media europeană de 20 de donatori la un milion de locuitori.

Gheorghe Tache, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR), a precizat că în 2010, la nivelul capitalei, doar familiile a două persoane aflate în moarte celebrală şi-au dat acceptul pentru prelevarea de organe. El a mai spus că media anuală, în condiţii normale, este între 20-30 persoane de la care se prelevează organe, ceea ce înseamnă că şansele celor aflaţi pe listele de aşteptare au scăzut considerabil. “În 2011, până în acest moment, în Bucuresti s-au prelevat organe de la 12 donatori aflaţi în moarte celebrală”, a adăugat Gheorghe Tache.

Transplanturile, în creştere anuală cu 30%

Pe de altă parte, programul naţional pentru transplant de organe al Ministerului Sănătăţii pentru 2011 prevede efectuarea a 272 de transplanturi de rinichi, 60 de transplanturi de ficat, 16 de cord şi aproximativ 200 de transplanturi de măduvă, a precizat prim-vicepreşedintele ATR, citat de Agerpres. El a spus că numărul anual al procedurilor de transplant efectuate în România a înregistrat o creştere progresivă de 30%. Centrele implicate în activitatea de transplant de organe sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, iar la Constanţa se încearcă transplant de insule pancreatice.

La Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj au fost realizate până acum 1.250 de operaţii de transplant renal, dintre care unele au fost operaţii în premieră.