Actualitate
"Biografia" lui Iisus, după Gheorghe Funar: „Fiul lui Dumnezeu nu a fost evreu", ci "de-al nostru", din "neamul primordial" al geto-dacilor
Fostul primar al Clujului Gheorghe Funar a „produs” joi, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, o nouă mostră a naţionalismului său proverbial, aplicat de această dată pe religie. Fără ca nimeni să îi „amendeze” discursul venit parcă dintr-o lume paralelă.
În „buricul târgului” Gaudeamus, care se desfăşoară zilele acestea în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, Gheorghe Funar şi-a lansat joi un volum despre adevăr... desigur, aşa cum îl percepe el: „Aflăm adevărul despre biografia Fiului lui DUMNEZEU?!” este titlul volumului apărut la editura Ecou Transilvan. Un semn de întrebare pare cel puţin binevenit la un titlu cu astfel de pretenţii, dar în discursul său de joi fostul primar de Cluj a eliminat semnele de punctuaţie, sau mai bine zis de îndoială: „Fiul Domnului nu a fost evreu”. Scurt şi obiect. "De ce?". Pentru simplul fapt că, potrivit lui, Iisus nu ar fi lansat acuze la adresa poporului evreu, dacă el însuşi ar fi făcut parte din acest neam.
Calendar modificat, apud Funar
Fostul primar al Clujului a mers mai departe afirmând, în faţa a circa 20 de persoane aflate la eveniment, că în consecinţă, sărbătoarea Tăierii Împrejur (episod consemnat în detaliu de Noul Testament), care figurează în calendarul ortodox pe 1 ianuarie, ar trebui scoasă din calendar. „Nu a fost evreu, nu avea nevoie să fie tăiat împrejur”. Logic, nu? Pentru categoricul Funar, informaţii cu titlul de speculă sau presupunere devin adevăruri rostite cu vehemenţă: Iisus a primit 240 de bice din parte romanilor şi la fel de multe din partea evreilor, ziua naşterii sale este 25 martie, iar „Fiul Domnului” - apelativul său preferat, „licenţă” proprie după „Domnul” şi „Fiul Omului”, modul în care este numit cel mai frecvent Iisus în Noul Testament - era blond, cu ochi aşbaştri şi barbă aurie.
„Fiul Domnului era de-al nostru”
Cireşa de pe tort, la final, cum a ales şi fostul primar să facă în discursul său, poate la recomandarea vreunui apropiat, care trebuie să-l fi avertizat că licoarea tare – un eufemism pentru otravă – "servită" la început de eveniment ar putea „ameţi” excesiv audienţa.
Aşadar: pentru ca originea lui Iisus să nu rămână în suspans, Gheorghe Funar a oferit dezlegarea misterului, în stilul celui pentru care numele Suediei şi Danemarcei provin de la Dacia, iar geto-dacii au construit piramidele din Egipt. „Pe lângă aspecte referitoare la adevărata biografie a Fiului lui Dumnezeu, în carte am abordat foarte multe adevăruri despre istoria poporului primordial al geto-dacilor, despre istoria noastră, adevăruri care sunt confirmate şi de Fiul Domnului. Aşa cum ştiţi, Fiul Domnului avea ca limbă limba aramaică. Limba aramaică se trage din limba persană, care la rândul ei provine din limba geţilor. Fiul Domnului era de-al nostru, din rândul nostru, a vorbit limba strămoşilor noştri”, a conchis Funar, mărturisind că le lasă cititorilor curiozitatea de a-i descoperi inepţiile.
Mai îngrijorător decât discursul specific fostului primar al Clujului, care a fost livrat de această dată sub o mantie „spirituală”, este faptul că un eveniment de acest gen este găzduit într-un spaţiu public, în "miezul" oraşului, la cel mai cunoscut târg de carte de pe parcursul anului.