Ministrul Justiţiei: Sunt 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţă

"Dacă ţinem problema sub preş ne vom trezi cu o decizie pilot care ne va condamna. Sunt aproximativ 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţa. Asta înseamnă o penalizare de 80 de milioane de euro pe an(...). Noi trebuie să demonstrăm la CEDO că putem face ceva. Simpla amendă care va fi luată din banii românilor nu va rezolva problema (...) Violatorii şi criminalii sunt excluşi. Ultima lege a graţierii a fost dată în 2002. Nu e o soluţie minune, trebuie să venim şi cu alte legi”, a declarat ministrul Justiţiei, la Antena 3.

Florin Iordache s-a arătat nemulţumit de condiţiile din închisori.

"Am văzut oameni cu faţa tumefiată de muşcături de căpuşe. Oamenii ăia nu sunt condamnaţi la moarte. Deci când vezi oameni şi gândaci care trec peste ei...pentru că într-o cameră de 4 pe 4 stau 20 oameni. Oamenii ăştia nu patru metru cât prevede legea, oamenii ăştia stau sub un metru pentru fiecare om", a mai spus lorin Iordache.

Sistemul penitenciar românesc cuprinde 44 de unităţi, dintre care 34 de penitenciare propriu-zise, 6 penitenciare-spital, două centre educative şi două centre de detenţie.

La 18 iulie 2016 erau încarcerate 28.278 de persoane, inclusiv cele aflate în arest preventiv. Tot atunci, serviciul de probaţiune avea în supraveghere 50.000 de persoane liberate condiţionat. Personalul care lucrează cu deţinuţii era, la 30 iunie, în număr de 8490.
Cheltuiala medie pentru un deţinut este, în prezent, de 784 lei/lună, iar pentru o persoană aflată în libertate condiţionată de 48 lei/lună.

Penitenciarul Gherla, model "de foarte bună practică"

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, declarat, în cadrul unei dezbaterii care a avut loc la Cluj, la sfârşitul anului trecut, că Penitenciarul Gherla este un model "de foarte bună practică" în ceea ce privește dreptul și accesul deținuților la muncă.

„Am început aceste dezbateri cu privire la reformarea sistemului penitenciar, am pus în dezbatere publică un document, un plan de acțiune pe care l-am adoptat la sfârșitul lunii iunie. (...) Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, domnul Bătinaș, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aștepta de la șefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenție care lucrează la multinaționale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate și că, deși toate penitenciarele din România funcționează în același cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenție, iar alții, din păcate, nu reușesc acest lucru. Prezența mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanțe excepționale a celor de la Gherla. Am venit aici să învăț, am fost dimineață la această multinațională japoneză și le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenție care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă”, spunea Raluca Prună.