Actualitate
Decor de iarnă în Stufărişurile de la Sic. Cum arată Delta Transilvaniei îngheţată - FOTO
Judeţul Cluj se poate mândri cu cel mai mare stufăriş compact după Delta Dunării, Stufărişurile de la Sic (peste 250 de hectare) şi cel mai mare lac natural din Transilvania şi singurul pe care se formează plaur – insule de stuf plutitoare (Lacul Ştiucilor). Cu toate că marea majoritate a turiştilor vizitează zona în toiul verii, decorul rămâne de poveste şi în mijlocul iernii.
În ultimii ani au fost descoperite şi popularizate numeroase locuri din România în care cadrul natural nu a fost prea mult afectat de lăcomia şi distrugerile făcute de obicei de către om. Sute de lacuri sau păduri au început să fie tot mai des citate în lista de călătorii a iubitorilor naturii.
Un astfel de loc este şi complexul de zone umede ale Văii Fizeşului din judeţul Cluj. Ecosistemul de aici este atât de bogat şi de variant încât zona a primit pe bună dreptate renumele de Deltă a Transilvaniei. Este un loc sublim, unic şi neaşteptat.
Delta Transilvaniei surprinde prin complexitatea peisajului, fiind una din zonele cele mai diverse din ţară, cuprinzând atât zone umede lacuri, iazuri, stufărişuri întinse, păduri diverse, dar şi pajişti stepice. Relieful este deluros, culmile joase şi prelungi, fiind în alternanţă cu văi largi unde s-au format cele mai multe iazuri şi lacuri din Câmpia Transilvaniei, 16 la număr.
La sud de comuna Sic se află o altă zonă umedă protejată, denumită Stufărişurile de la Sic, în marginea cărora cresc plante adaptate la sărătură, o raritate extremă în flora Transilvaniei.
Tocmai pentru ca acest loc să se menţină în topul preferinţelor turiştilor, mai mulţi studenţi de la USAMV şi UBB au participat la un amplu proiect de reabilitare a infrastructurii din zonă. Lucrările efectuate se referă la repararea stâlpilor de lemn, a podeţelor şi punţilor, balustradelor şi a acoperişurilor foişoarelor.
“Infrastructura de vizitare existentă la Sic era reprezentată dintr-o punte de lemn de 1100 metri, două foişoare şi un observator ornitologic, aflate într-o stare avansată de degradare, iar la Lacul Ştiucii, pescuitul sportiv ar fi putut avea efecte nocive asupra populaţiilor de păsări în perioada de cuibărit”, spune biologul Cosmin Moga.
Prin această reabilitare, se aşteaptă ca numărul turiştilor să crească la 5000/an, iar aceştia să rămână să viziteze zona până la 3 zile.
Valea Fizeşului este un loc deosebit de important şi pentru salvarea şi ocrotirea păsărilor ameninţate la nivelul întregii Uniunii Europene. Dintre aceste specii se remarcă buhaiul de baltă, stârcul de noapte, eretele de stuf, sfrânciocul roşiatic, prigoria, pârşul mare sau fâsa de câmp, iar în mod cu totul şi cu totul special, albăstrelul transilvan, subspecie de fluture prezentă doar în Transilvania, specie deosebit de importantă pe plan european şi care este în pericol de dispariţie.