Proiect al UBB de reducere a expunerii populaţiei la un gaz radioactiv care produce cancer şi pneumonie

România s-ar clasa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea la radon, astfel încât este nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat.

“Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB a lansat un proiect cu finanţare europeană de aproape 9 milioane de lei, în premieră naţională, care prevede dezvoltarea unor sisteme inteligente integrate pentru monitorizarea, controlul şi reducerea expunerii la radon şi la alţi poluanţi casnici aerieni, din interiorul caselor şi a clădirilor. România, ca nivel de risc al expunerii la radon, cred că este pe primul loc în Europa, toate măsurătorile preliminare indicând acest lucru, astfel că e nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat. Radonul este recunoscut ca şi agent carcinogen sigur, care produce cancer bronho-pulmonar, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar. Familiile din România respiră în interiorul caselor un aer viciat şi acuză probleme de respiraţie grave în ultimii ani, de când se aplică directiva de eficienţă energetică şi se construiesc case izolate, în care nu se mai respiră sănătos”, a spus Cucoş Dinu.

Potrivit acesteia, România trebuie să elaboreze o strategie naţională de radon, care include elaborarea unei hartă de radon cu zonele de risc, o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi o parte de remediere a clădirilor existente, astfel încât să îşi alinieze legislaţia, începând cu 2018, la o directivă europeană privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radon.

Doina Todea, medic la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca, a declarat la rândul său că radonul este al doilea factor de producere a cancerului bronho-pulmonar în România, după fumat, dar este şi primul factor în apariţia cancerului bronho-pulmonar la nefumători.

"O dată cu acest proiect vom avea şi noi o hartă a expunerii la radon, a radonului din interior. Acest gaz radioactiv este legat de afectarea pielii, a sistemului gastro-intestinal, de apariţia cazurilor de leucemie", a spus Todea.

Tiberiu Catalina, conferenţiar universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a susţinut şi el în urma actualelor prevederi privind izolarea termică a locuinţelor s-a constatat rezolvarea problemei eficienţei energetice, dar are loc şi o etanşeizare a clădirii care are ca efect, în interior, înregistrarea unor valori ridicate de poluare.

"Avem probleme cu sănătatea deoarece nu are loc o ventilare a clădirilor, atât a apartamentelor, cât şi a sălilor de clasă din şcoli. În interiorul spaţiului se propagă microbi, este praf, se înregistrează niveluri ridicate de radon. Deschiderea periodică a ferestrelor este insuficientă, astfel că este nevoie de alte soluţii, cum ar fi montarea unor grile în tâmplăria ferestrelor termopan, sistem care este obligatoriu în alte ţări, cum ar fi Franţa", a precizat acesta.

Catalina a menţionat că radonul are un nivel mai crescut la nivelul solului şi înregistrează concentraţii mai mari la parterul caselor sau la demisol.

"Radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii către sol", a explicat Catalina.

Proiectul lansat de UBB prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibu, Iaşi şi Bucureşti, pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concetraţia de radon existentă.

Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 – august 2020.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.