Rămăşiţele "chiaburului" executat de şefii Securităţii Cluj din capriciu, descoperite după 66 de ani. Fiica acestuia mai trăieşte

Arheologul Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat că la finalul zilei de luni, “pe ultima sută de metri”, a fost descoperită groapa în care Traian Pom a fost îngropat. Arheologii au beneficiat şi de sprijinul Primăriei, care a trimis un excavator la faţa locului, fiind posibilă astfel o căutare pe o suprafaţă mai mare, a menţionat Petrov. Urmează ca marţi să fie efectuată expertiza criminalistică şi, de asemenea, să fie oficiată o slujbă religioasă, după care vor fi extrase osemintele, a mai spus arheologul.

”Am primit ajutor din partea rudelor şi a Primăriei. Am acţionat cu un excavator pe o suprafaţă mare şi am găsit groapa. Astăzi va avea loc partea oficială, cercetarea arheologică, criminalistică, o slujbă religioasă, extragerea osemintelor şi ele se vor duce la medicina legală la Alba Iulia. După ce va fi eliberat de la medicina legală, familia îl va reînhuma la cimitirul din Bistra, lângă mormintele familiei”, a declarat Gheorghe Petrov.

Istoricii implicaţi în această acţiune au avut de parcurs peste 14 kilometri din centrul comunei până la locul respectiv, ultimul sector de drum putând fi străbătut doar cu maşină de teren.

Moartea lui Traian Pom, a cărei fiică încă mai este în viaţă, nu a fost consemnată oficial în registrele de stare civilă, astfel că victima nu deţine un certificat de deces.

Născut în 1901, bărbatul a fost încadrat de comunişti în categoria chiaburilor.

Alături de alţi doi bărbaţi, Pom a fost împuşcat de Securitate în 16 august 1950, execuţia celor trei fiind în locuri diferite. Traian Pom a fost împuşcat şi îngropat pe Dealul Muntelui, în zona Coasta Rea. Trupurile celor trei victime au fost înhumate a doua zi.

Pentru săparea gropilor de mormânt, introducerea cadavrelor şi astuparea lor au fost aduse cu forţa rude ale celor executaţi, precum şi alţi chiaburi din Bistra, care fuseseră cu toţii anchetaţi la Cîmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu.

„Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton inscipţionată cu textul: «Cine face ca mine, să păţească ca mine». Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn”, se menţionează într-un comunicat al IICCMER.

La începutul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, înfiinţată în decembrie 1948, şi-au amenajat o tabără în zona Bistra, în locul numit Groşi. În 4 martie 1949, asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire, mulţi au fost prinşi după scurt timp, fiind ulterior condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte. Unii au mai rezistat un timp ca fugari, însă şi aceştia au fost până la urmă ucişi în luptă sau în ambuscade organizate.

În această situaţie s-au aflat doi partizani originari din zonă, Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, care au fost intens urmăriţi şi până la urmă ucişi, primul în 2 septembrie 1950 şi al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme au fost fugari şi au stat ascunşi în munte, aceştia au fost ajutaţi de către rude să supravieţuiască, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi şi persoane reacţionare.

„Aceştia din urmă aveau o influenţă mare asupra membrilor comunităţii, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. şi ţările occidentale, iar comunismul va fi înfrânt. Totodată, desfăşurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere şi împotrivire la încercările autorităţilor de a înfiinţa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă”, arată IICCMER.

Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte şi idei. În baza instrucţiunilor primite din partea Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj şi în înţelegere cu conducerea Organizaţiei Judeţene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra. Astfel, în ziua de 14 august 1950, au fost reţinute şi transportate la sediul Securităţii din Cîmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi cei consideraţi ca fiind chiaburi. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise. În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, printre care şi Traian Pom.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că moartea lui Pom Traian, a cărui fiică mai trăieşte, nu a fost consemnată oficial în registrele de stare civilă, astfel că victima nu deţine un certificat de deces.

IICCMER a mai organizat în judeţul Alba o serie de acţiuni de căutare şi de deshumare a osemintelor victimelor Securităţii, cea mai recentă având loc în iunie.