„Stop defrișărilor în parcurile naţionale”, cer activiștii de mediu din Cluj

Defrişările pădurilor în România a devenit un fenomen îngrijorător, iar activiştii de mediu trag un semnal de alarmă cu privire la direcţia în care merg lucrurile. Mihai Paul Constantinescu, custode al unui sit Natura 2000 din judeţul Cluj, le solicită autorităţilor interzicerea tăierilor în parcurile naţionale şi naturale.

„În situaţia de faţă credem că este necesar să se oprească de tot tăierile în parcurile naţionale, ariile protejate cu grad mai înalt de restricție, iar în parcurile naturale cel puţin pentru o perioadă de cinci ani, până se mai limpezesc apele, având în vedere că aici sunt cele mai valoroase păduri; 20% dintre pădurile virgine sunt cantonate în aceste parcuri. Credem că Ministerul Mediului sau preşedintele ar trebui să ia decizia, să oprească (tăierile respective. n.red.), nu o să se întâmple nimic nici cu economia naţională, parcurile naturale reprezintă undeva 2% din teritoriul României. Nu e o problemă nici pentru economie, nu se distruge nici pădurea, cum zic silvicii; ea există de mii de ani, silvicultura doar de 200 de ani”, a declarat Mihai Paul Constantionescu, custode al sitului Natura 2000 Pădurea Făget – Valea Morii, din judeţul Cluj, în cadrul emisiunii “Transilvania la zi” difuzată marți la TVR Cluj, moderată de Luminița Purdea-Cotuțiu.

Proteste pentru păduri

Amintim, în ultimii ani la Cluj și în țară au avut loc câteva proteste ample împotriva tăierilor abuzive de păduri. Constantinescu a prezentat mai multe imagini, din Google Earth sau realizate de organizații internaționale de protejare a pădurilor, care arată zone întinse în care păduri din România au fost efectiv tăiate la ras. Unul din cele mai grăitoare exemple este cel al unor zone întinse de pădure din zona graniței de Nord a țării cu Ucraina. Parcul Național Munții Rodnei și zona Măguri-Mărișel din județul Cluj sunt de asemenea una puternic afectată de tăieri masive de copaci, a indicat el.

„Măsuri mai drastice”

Guvernul  a adoptat recent o serie de moificări legislative, printr-o ordonanţă de urgenţă care înăspreşte sancţiunile din domeniul silvic. Constantinescu este însă sceptic vizavi de efectul măsurilor: „Avem de-a face cu două probleme. Aceste sancţiuni, chiar dacă au fost înăsprite, rămân în continuare nesemnificative. Amenzi de 10.000 de lei, sau 30.000 de lei, faţă de banii care se vehiculează în această afacere a lemnului ilegal sunt absolut ridicole. Pe de altă parte nu se aplică întotdeauna aceste sancţiuni, aceste contravenţii şi infracţiuni de mediu în general au fost întotdeauna privite ca un soi de moft, nu li s-a acordat niciodată atenţia cuvenită. Mai nou a căzut toată lumea de acord şi a fost declarat că tăierile de păduri reprezintă atentat la siguranţa naţională şi în continuare se dau doar amenzi şi se adună puncte pentru companiile care fac acest lucru. Situația este privită ca atunci când opreşti la semnul ‘oprirea interzisă’, la fel de multă importanţă se dă acestor lucruri. Este un pas în faţă (Ordonanța, n.red.), însă din păcate lucrurile evoluează foarte încet şi din cauza asta noi credem că este nevoie de nişte măsuri foarte drastice decât mărirea amenzilor şi de mai mult personal de control”, a transmis, cu amar, el.

„Sancţiunile nu se aplică”

Invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni, biologul Călin Dejeu, activist de mediu şi iniţiator al unor petiţii pentru salvarea râului Nera şi protejarea Râului Alb, care au strâns zeci de miii de semnături, chiar peste 100.000 în cel de-al doilea caz, spune că sancţiunile nu se aplică: „Problema nu a fost lipsa sancţiunilor, ci că nu se aplică. Şi eu eram tentat să cred că personalul silvic are vina majoră, dar lovindu-mă de cazuri concrete, îmi dau seama că problema merge până la poliţie şi procurori”, a precizat el. Activistul a exemplificat cu un caz în care a semnalat instanței, cu fotografii şi articole din lege, o tăiere ilegală în contextul unui obiectiv public pe un râu, însă sesizarea i-a fost ignorată.

„Se fac tăieri în rezervaţie”

Cei doi şi-au manifestat îngrijorarea faţă de faptul că tăierile ilegale au avut loc inclusiv în zone cu cea mai strictă protecţie, cum sunt rezervaţiile biosferei.

„Legislaţia ariilor protejate nu este întoteauna în acord cu amenajamentele silvice. În zonele arie naturală protejată, doar dacă ai un plan de management pe baza lui poți să modifici amenajamentele. Într-un parc naţional, o formă de protecţie mai strictă decât parcurile naturale și care este în același timp rezervaţia biosferei, s-a tăiat la ras. Există două rezervaţii ale biosferei în zona montană, Retezat – Gemenele şi Pietrosu (din Munții Rodnei, n.red.) şi acolo efectiv pădurea s-a tăiat la ras”, a menţionat Constantinescu. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Biodiversităţii recomandă ca 75%, cel puţin din parcurile naţionale în regim de protecţie strictă, explică el. Custodele sitului Natura 2000 a subliniat contradicţia care există între faptul că parcurile naţionale şi naturale, cu o excepţie, sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor, „care este un operator economic, care are ca obiect exploatarea lemnului. Mi se pare un conflict de interese”, a evidenţiat el.

Pădurile de molid, cele mai expuse

Potrivit lui Constantinescu, cele mai expuse la tăieri masive, inclusiv ilegale, sunt pădurile de molid, pentru că molidul are mare căutare atât pentru cherestea cât şi pentru construcţii. În păduri de stejar şi fag tăierile nu sunt atât de masive, a arătat el. De cealaltă parte, Călin Dejeu a subliniat că angajaţii silvici trebuie să respecte nu doar Codul Silvic ci legile per ansamblu pentru a stopa abuzurile în pădurile din România.

Ovidiu Cornea