Decongestionarea traficului în Cluj-Napoca depinde de 500 milioane de euro şi ar fi posibilă abia peste 10 ani

Construirea unor drumuri adiacente şi a centurii de sud ar fi una dintre soluţiile pe termen mediu pentru decongestionarea traficului. Atâta doar că aceste proiecte locale depind de unele naţionale. Plus că abia undeva peste 10 ani se preconizează realizarea construcţiilor de infrastructură locală.

Aglomeraţia şi ambuteiajele în trafic sunt de mulţi ani un “must have” în Cluj-Napoca. Nu este zi în care să nu se audă înjurături şi claxoane în intersecţii. Recent, pentru decongestionarea traficului, Primăria Cluj-Napoca a creat o bandă dedicată pentru mijloacele de transport în comun, din Piaţa Cipariu până în zona Catedralei Ortodoxe din Piaţa Avram Iancu. Deocamdată nu au apărut rezultatele dorite, conducerea Primăriei fiind asaltată de plângeri şi reclamaţii din partea şoferilor nemulţumiţi că banda de circulaţie s-a îngustat.

În raportul “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca” este prezentată situaţia actuală a traficului, cu ambuteiaje, străzi înguste care nu pot fi lărgite, intersecţii aglomerate etc, dar şi câteva soluţii pentru rezolvarea eternelor probleme de trafic. Şoferii nu trebuie să fie prea optimişti, soluţiile fiind gândite pe termen mediu, abia undeva spre 2025 preconizându-se o circulaţie mai bună decât este acum.

O parte din soluţiile propuse în document depind şi de construirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, proiecte care nu au nicio legătură cu bugetul local, dar condiţionează proiectele locale.

Condiţii pentru a se putea construi centura de sud în 2017-2019

Printre proiectele propuse şi care trebuie făcute de administraţia publică locală se află construirea centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros). Despre aceasta este notat în document faptul că “trebuie să devină prioritatea principală a orașului Cluj-Napoca în următorii ani”. “Realizarea acestui proiect permite degrevarea semnificativă a rețelei rutiere urbane în jumătatea sudică și în partea centrală a orașului, și ca atare: (a) implementarea multor măsuri de mobilitate durabilă și (b) implementarea unor alte lucrări privind infrastructura rutieră majoră sub un trafic semnificativ redus”, se arată în Planul de Mobilitate Urbană. Pentru ca centura să poată fi realizată în perioada 2017-2019, se recomandă demararea actualizării studiilor realizate în trecut pentru această arteră.

Drum adiacent în vest, în 2023

Potrivit documentului, după realizarea centurii de sud, trebuie să urmeze  construcția drumului adiacent căii ferate în partea de vest, începând cu pasajul denivelat CF din zona Tetarom I. Întreaga lucrare ar urma să fie realizată în perioada 2020 –2023.

În partea de est a oraşului trebuie realizat un drum expres adiacent căii ferate, între str. Oașului și Aurel Vlaicu (IRA) și apoi până în centura de sud.

Proiectele locale, condiţionate de cele naţionale

Proiectele propuse în Planul de Mobilitate Urbană depind de realizarea unor proiecte cu finanţare naţională : într-o foarte mare măsură de implementarea proiectelor Gilău vest -A3 (propus pentru perioada 2017 –2019) și Selgros – Muncii (propus pentru perioada 2018 –2019); într-o mare măsură de implementarea proiectelor Centura Baciu (propus pentru perioada 2020 –2021) ;

într-o mică măsură de implementarea proiectelor Gilău vest - A3 (propus pentru perioada 2021 –2022), Turda -Halmeu, tronson Tureni –Cluj-Napoca (propus pentru perioada 2022 – 2023), Turda - Halmeu, tronson Apahida – Răscruci (propus pentru perioada 2022 – 2023) și Nădășel – Baciu (propus pentru perioada 2024 –2025).

“Este evident că succesul PMUD Cluj-Napoca depinde de implementarea de către autoritățile centrale a cel puțin o parte dintre proiectele menționate mai sus, pentru a căror realizare este necesar un efort investițional de aproape 500 de milioane de euro”, este precizat în document.