Activiştii de mediu se opun incineratorului de deşeuri

“Alin Tișe a anunțat din nou preferința sa pentru un incinerator în loc de un Centru de Management Integrat al Deşeurilor. Este o promisiune a campaniei electorale. Incineratorul este o tehnologie poluantă la care țările vestice încep să renunțe în favoarea reciclării”, consideră activistul de mediu Adrian Dohotaru.

„Tehnologia actuală este departe de a elimina poluarea şi de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Cenuşa, zgura extrem de toxică sunt fie înglobate în materiale de construcţii, fie depozitate la rampă. La rândul ei, energia obţinută din arderea deşeurilor municipale nu este doar poluantă, ci şi foarte costisitoare, compromite politicile de evitare a producerii deşeurilor, programele de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse. Mai mult, incinerarea susţine un sistem economic liniar bazat pe exploatare, producţie, consum, distrugere şi, în consecinţă, pe consumul nelimitat al resurselor finite ale planetei”, spune Elena Rastei, din partea Zero Waste.

Dohotaru consideră că declarațiile lui Tișe se schimbă constant, “de aceea trebuie să avem puțină încredere în capacitatea sa de a administra problema deșeurilor”.

„În urmă cu nici o lună făcea referire la o nouă rampă temporară, acum vorbește de un incinerator în locul centrului de deșeuri unde tot el a inaugurat lucrările de deschidere a șantierului. Proiectul inițial era anunțat de Alin Tișe în timpul primului mandat, în anul 2012, și cu termen de finalizare de 14 luni. Administrația sa este una dintre principalele responsabile pentru întârzierea proiectului de management al deșeurilor, deși acel proiect avea la rândul său probleme majore de locație și firme contractate și mai ales pentru că nu avea un design elaborat pentru depozitare colectivă și reciclare. Nu doar că incineratorul ar fi alți bani risipiți ai contribuabililor, dar la fel ar fi și centrul de deșeuri abandonat. Merită subliniat că centrul e întârziat nu doar din cauza incompetențelor, ci și din cauza corupției dovedite”, spune activistul de mediu.

Dohotaru atrage atenţia că România este codașă la reciclare atâta timp cât are o rată de 1% față de media UE de aproximativ 32%, potrivit datelor din EUROSTAT din 2015.

“Suplinirea politicilor oficiale de colectare selectivă și de reciclare se face informal, așa cum se întâmplă în Pata Rât, de oameni care trăiesc și lucrează în condiții precare și extrem de toxice, într-o situație de exploatare. Cred că proiectul de 3,3 milioane de euro «Pata Cluj» ar trebui să adreseze mai clar aceste probleme sociale cuplate cu cele ecologice, deși este mai dificil atâta timp cât designul proiectul nu a abordat probleme sistemice de mediu și sociale (ghetoizarea operată de autorități), iar intervențiile sunt paleative pentru a asigura finanțarea și parteneriatele cu instituțiile statului. Există variante elaborate de mediul civic pentru colectare selectivă și reciclare prezentate la Cluj, alternative întărite cu un marș de 500 de oameni anul trecut, dar e nevoie de mai multă presiune în lipsa deschiderii autorităților”, a mai spus acesta.

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe a recunoscut că proiectul Centrului de Deşeuri este compromis în totalitate şi spunea că până la finalul anului există mari şanse ca judeţul să decidă să renunţe să mai construiască acest obiectiv. Tişe spune că până la finalul anului se va lua o decizie dacă proiectul Centrului de Deşeuri va mai continua. În locul acestuia, Consiliul Judeţean se gândeşte să construiască un incinerator de deşeuri.