De ce este folosit Clujul în Europa pe afişe care transmit mesaje xenofobe?

Referendumul organizat în Marea Britanie, în care cetăţenii s-au exprimat în favoarea ieşirii ţării din UE, a fost urmărit cu interes şi îngrijorare în Europa. În Olanda, chiar în zilele de dinaintea votării Brexit-ului, au apărut afişe pe care erau tipărite mesaje în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE, cerând, în schimb, ca România să fie exclusă. La Eindhoven, unul dintre cele mai importante oraşe ale Olandei, locul în care se află o importantă comunitate de români, au apărut afişe pe care scria, în limba engleză: „Cine a transformat visul european într-un coşmar? România trebuie să plece, nu Marea Britanie”. Pe afiş apare şi denumirea oraşului Cluj-Napoca.

Câtă legătură au cu adevărat mesajele xenofobe cu oraşul Cluj-Napoca?

Istoricul clujean Nicolae Păun consideră că astfel de mesaje xenofobe nu au legătură cu românii, fiind vorba doar despre o temă pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Nu este nici o legătură cu oraşul Cluj – Napoca. Pe de altă parte eu nu cred că are vreo legătură cu cetăţenii români toată povestea aceasta a Brexitului. Este o acumulare de tensiuni pe fondul migraţiei şi al unui tratat de la Lisabona care n-a confirmat, ci a fost considerat un eşec, contestat şi care nu clarifică situaţiile; faptul că tradiţiile britanice se pot dilua, problema terorismului sau a războaielor regionale, iar pe fondul acestor plăci tectonice care se mişcă au generat această situaţie speculată în Marea Britanie cu consecinţele pe care le-am văzut. Sunt firi xenofobe sau marginale care profitând de un eveniment de amploarea Brexitului se manifestă. Lucrul acesta cu tente xenofobe puteţi să-l vedeţi oriunde pe suprafaţa Uniunii Europene”, a spus Nicolae Păun.

Curentul antiromânesc, efect de domino în Europa

De asemenea, nici politologul George Jiglău nu crede că din cauza României au votat cetăţenii Marii Britanii pentru ieşirea din UE. Mai mult, Jiglău consideră că acest curent antiromânesc este doar începutul unui efect de domino care va fi prezent pentru o perioadă în Europa.

„Eu cred că-i o întâmplare. Nu cred că-i nimic tendenţios acolo la adresa Clujului. E o problemă cu România din partea acelui partid care-i eurosceptic recunoscut de mult timp şi care într-adevăr în discursul lui are o problemă continuă cu românii, exact aşa cum se întâmplă şi-n Marea Britanie. N-ar trebui să ne mire lucruri de felul acesta. Nu ştiu ce treabă are Clujul. Chestiuni de genul acesta o să apară în perioada următoare şi trebuie să ne mai aşteptăm în mai multe ţări. Este clar că este vorba despre un efect de domino la nivel european, mai ales în vestul Europei pentru început. Astfel de mesaje trebuie să le luăm ca atare, nu are rost să căutăm foarte multe nuanţe dincolo de asta, nici măcar nu sunt voci majoritare în statele respective, cel puţin deocamdată”, a declarat politologul George Jiglău.

Marea Britanie, superioară Uniunii Europene?

Nicolae Păun a identificat mai multe cauze care au dus la dorinţa celor din Marea Britanie de a ieşi din Uniunea Europeană: istorie, popor important şi superioritate faţă de restul europenilor.

„Nu este vorba de ură împotriva românilor. Pe de o parte integrarea estului s-a făcut foarte repede într-o perioadă scurtă spre bucuria noastră. Sigur că occidentului, care s-a extins şi lărgit în perioade mult mai lungi, îi este greu să digere peste noapte o bună parte din Europa, care este mai săracă şi vine din tunelul comunist. S-au speculat tot felul de lozinci cum că vin să ne ia salariile pe bani puţini. La nivel comun a putut să genereze şi astfel de situaţii, dar ele nu dau mediana. Această atitudine n-are legătură cu polonezii, cu bulgarii sau cu românii. Nici nu cred că este corect să introduci într-un dosar atât de complicat, cu această excepţionalitate britanică, românii. Marea Britanie are această perspectivă insulară şi excepţionalitate imperială, care are în spate o tradiţie atât de lungă de istorie şi de democraţie şi chiar un pic de superioritate faţă de continent”, a precizat istoricul Nicolae Păun.

Primul venit, primul servit?

Pe de altă parte politologul Sergiu Mişcoiu crede că este vorba despre căutarea unui oraş din România pe Google a celor care au lipit afişele xenofobe.

„Probabil că dintre oraşele de provincie din România cel mai cunoscut este Clujul şi până la urmă trebuie să ne flatăm că a apărut Cluj-Napoca şi nu alt oraş. Asta înseamnă că oricât de simplu la minte trebuie să fie cel care a pus acele afişe căutând referinţe pe internet despre România a dat peste Cluj, ceea ce este deja important, asta arată notorietatea noastră ca cel puţin al doilea oraş al ţării. Eu cred că este vorba despre o simplă căutare pe internet, nu are nici o legătură cu Clujul ca şi oraş în sine. Dacă ar fi venit la Cluj mă îndoiesc ca cei care au pus acele afişe ar vrea ca acest oraş să fie afară din Uniunea Europeană”, a explicat Sergiu Mişcoiu.

Curent xenofob şi rasist în Europa

Politologul a observat că în Europa persistă un curent xenofob şi rasist, chiar şi în ţările vestice. Din păcate, însă, România în cazul acestor momente dificile nu a avut o atitudine fermă.

„E clar că după ieşirea Marii Britanii trebuie să ne îndreptăm fie către o confederaţie europeană, fie să abandonăm cu totul proiectul acesta. De fapt ţările din est au provocat într-o mare măsură un anumit tip de reacţie care se combină cu un fond din ce în ce mai xenofob, populist, de multe ori chiar rasist, care există de multă vreme în ţările Europei, inclusiv în ţările vestice. Din păcate România nu a avut atitudine”, a menţionat Sergiu Mişcoiu.

Împreună învingem, dezbinaţi suntem slabi

Istoricul Nicolae Păun consideră că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană trebuie gestionată cu mare prudenţă.

„Acum când oamenii se trezesc din curentul acesta care a fost exploatat şi folosit de forţele populiste s-a ajuns la o situaţie care doare. Uniunea cu certitudine a primit o lovitură. Cu toţii am primit o lovitură. Oamenii sunt derutaţi. Avem avantaje legate de viaţa noastră în Europa mult mai evidente fiind împreună decât fiind  separaţi în lumea aceasta globală”, a concluzionat istoricul Nicolae Păun.

„Este vorba despre reacţii la cald, nechibzuite, cu toţii uitând ca într-o anestezie  absolut greu de explicat că trăim într-un continent unde de 70 de ani este pace, putem să călătorim liber, studenţii şi profesorii comunică, unde normalitatea este axa. Trăim un moment greu pentru Europa.” – Nicolae Păun, istoric.