Cum a „afumat” Nord Conforest fazanii din Consiliul Județean

Este cel puţin suspectă uşurinţa cu care firma Nord Conforest a obţinut aproape 1 milion de euro de la Consiliul Judeţean pentru presupuse cheltuieli cu stingerea incendiului de la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Banii sunt un „supliment” faţă de cele 6 milioane de euro pe care le primeşte pentru închiderea şi ecologizarea rampei neconforme.

Săptămâna trecută, consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 3,5 milioane de lei (800.000 de euro) direct, fără licitaţie, firmei Nord Conforest pentru a turna un strat de pământ peste deşeurile care, de aproape o lună, ard în continuare.

Cheltuielile suplimentare, din suma pentru „diverse și neprevăzute”

Anul trecut, în iunie 2015, Asocierea SC Nord Conforest SA - SC Finara Consult SRL - SC Interdevelopment SRL a câştigat o licitaţie în valoare de 6 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene, pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât, în total 18 hectare de teren.

Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean de la acea dată, întreaga operaţiune consta în acoperirea rampei cu un strat de pământ “peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe aflate între şanţul perimetral şi gardul amplasamentului”.

Potrivit unui răspuns al Consiliului Judeţean care aducea clarificări privind procedura de atribuire a contractului, în ipoteza în care apar lucrări suplimentare datorate diferenţelor de cantitate între momentul întocmirii documentaţiei de atribuire şi momentul semnării acordului contractual acestea din urmă vor fi suportate din suma alocată pentru diverse şi neprevăzute.

“Antreprenorul îşi va include şi asuma în oferta sa financiară deliberat şi riscuri calculate”, se arată în documentul din 2014, anterior licitației și cunoscut și asumat de participanți, deci și de Nord Conforest.

500.000 metri cubi de gunoi fără acte?

Nu este pentru prima dată când antreprenorul Nord Conforest încearcă să obţină, fără succes, mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean. Anul trecut, imediat după câştigarea licitaţiei şi primirea amplasamentului, Nord Conforest a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri.

„Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, spuneau atunci reprezentanţii firmei Nord Conforest.

Dar, în acelaşi document citat anterior, se precizează că pentru evaluarea volumelor de deşeuri existente în cadrul depozitului neconform de la Pata Rât, Consiliul Judeţean Cluj a pus la dispoziţia operatorilor ridicările topografice aferente acestui amplasament, întocmite în baza datelor existente în teren la sfârşitul primului trimestru al anului 2014.

“Antreprenorul desemnat câştigător în urma procedurii de atribuire va realiza proiectarea închiderii depozitului de deşeuri conform situaţiei existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor acceptând deliberat riscuri calculate conform condiţiilor de contract de tip proiectare şi execuţie”, se arată în documentul semnat de managerul de proiect Mariana Raţiu şi de preşedintele CJ Cluj la acea dată Vakar Istvan.

Solicitarea Nord Conforest este așadar contrazisă exact de condițiile asumate prin participarea la licitație.

Incendiul, un motiv pentru a mai stoarce bani de la CJ

Oficial, în această rampă s-a sistat depozitarea deșeurilor, dar perimetrul nu este securizat și un număr mare de persoane scormonesc în gunoaie în căutare de materiale reciclabile. Astfel, există suspiciuni că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Scopul, fie reducerea volumului de deșeuri pentru a scădea costurile de ecologizare, fie pentru a obține bani în plus sub pretextul cheltuielilor de stingere.

„Nu se ştie exact de unde a pornit incendiul, din interior sau din exterior. Noi suntem într-o situaţie de urgenţă. Asta nu înseamă că cei care sunt responsabili nu vor plăti pentru acest incediu. Dacă se va dovedi, cei de la ISU susţin că acest incendiu a fost provocat, că cineva, intenţionat, a pus focul, atunci evident vom acţiona răspunderea constructorului care a avut în pază amplasamentul. Dacă se va dovedi, aşa cum spune constructorul, în urma unei expertize, că a fost autoaprindere, atunci evident, vom suporta cheltuielile”, spunea managerul de proiect Mariana Raţiu în şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Judeţean.

De subliniat că, deși din declarație ar putea să se înțeleagă că Nord Conforest ar fi făcut o expertiză, din care ar reieși autoaprinderea deșeurilor, Mariana Rațiu se joacă cu cuvintele; expertiza ar urma să fie făcută, nu se știe când (dacă Nord Conforest acoperă cu pământ), nu se știe de cine (nimeni nu a cerut-o, nu a dispus-o, nu a plătit-o).

Nu toți se lasă luați de proști, dar majoritatea așa a decis, prin vot

O parte dintre consilierii judeţeni au atras atenţia că Nord Conforest încearcă să obţină nişte bani în plus. Dar, în final, prin votul majorității PNL-UDMR, proiectul a trecut.

„Ce obligaţii mai avem noi să dăm bani în plus la firmă? Ei aveau obligaţia să păzească acel perimetru. De-a lungul anilor, focul a ars de mai multe ori. Este o forţare această chestiune. Noi ştiam exact cum proceda Eugen Vereş, Dumnezeu să-l ierte. Mi se pare o forţare. Ei încearcă să obţină un ban în plus şi nu ştiu dacă e bine să dăm aceşti bani. Firma trebuia să păzească în momentul în care s-a aprins, trebuia să ia nişte măsuri, trebuia să intervină, trebuia să nu-l lase să se aprindă. Vereş se ducea cu nişte cisterne cu apă, vărsa apă, când se stingea focul, punea pământ”, spunea consilierul județean Ivan Ilarie, unul dintre cei mai vechi membri ai deliberativului județean.

Surprinzător, nimeni nu spune exact ce va face Nord Conforest cu acești bani? (pentru că, prin contractul atribuit anul trecut exact asta trebuie să facă: să acopere cu pământ deșeurile depozitate), nici cum va putea Consiliul Județean să recupereze ceea ce deja ridică suspiciuni că ar fi o plată nedatorată.

Cine e în spatele Nord Conforest

Nord Conforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin și Emil Așchilean. Societatea are drept obiect al activității ”lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și avea în 2013, 105 angajați, cu o cifră de afaceri de peste 14,5 milioane de lei, dar profit negativ de peste două milioane de lei. Dorin Așchilean este acționar și la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Așchilean și fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă și oamenii de afaceri Gicu Gânscă și Dorel Goia.

Nord Conforest construieşte baza sportivă din Gheorgheni

Anul trecut, contractul scos la licitație în 2015 pentru baza sportivă din zona Cartodrom din Gheorgheni a fost atribuit societății Nord Conforest pentru peste 4,6 milioane de euro.

De asemenea, Nord Conforest, împreună cu S.C ACI SA Cluj şi S.C Electromontaj SA, a câştigat contractul pentru modernizarea şi extinderea cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I, valoarea contractului fiind de 42.131.559 lei fără TVA.

Aceleaşi firme au câştigat licitaţia şi pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV valoarea contractului ridicându-se la suma de 36.355.757,95 lei fără TVA. Chiar dacă judeţul Cluj a pierdut pentru acest proiect 18 milioane de lei finanţare europeană nerambursabilă, construirea parcului industrial continuă cu bani de la Consiliul Judeţean.

Nord Conforest a mai semnat un contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru construirea a două hale în cadrul unui proiect european “Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în zona Pata Rât" a fost adjudecat. În acele hale ar urma să funcţioneze IMM-uri în domeniul reciclării deşeurilor. Valoarea contractului de lucrări semnat cu Nord Conforest este de peste 1,2 milioane de lei.

ACI Cluj a avut mai multe contracte cu instituţiile statului: a reabilitat Parcul Central şi Clădirea Casino, a construit Cluj Arena, Salina Turda şi sediul Facultăţii de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor.