De ce au picat elevii BAC-ul pe capete?

Lipsa de perspectivă în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă, dar şi banii puţini alocaţi de părinţi pentru educaţie sunt câteva din motivele care explică gradul foarte scăzut de promovabilitate a examenului de Bacalaureat în acest an.

 

În clasamentul pe judeţe, Clujul, cu o promovabilitate de 54,07%, ocupă un important loc 9, având în faţa lui judeţele Suceava (65,3%), Harghita (64,03%), Constanţa (58%), Sălaj (57,21%), Brăila (57%), Botoşani (56%), Olt (54,26%) şi Vâlcea (54,41%).

Pe de altă parte, Clujul se află pe locul trei în topul judeţelor cu cele mai multe medii de 10, respectiv opt, după judeţele Iaşi (12) şi Dolj (10). Municipiul Cluj-Napoca a fost întrecut din acest punct de vedere de Turda, unde au fost înregistrate trei din cele opt medii de 10, la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, care se poate lăuda cu o promovabilitate de 99,07%.

Vă reamintim că aproximativ 3.000 de elevi clujeni nu au reuşit să treacă cu bine de “examenul de maturitate”. Anul trecut, procentul de promovabilitate la examenul de Bacalaureat a fost de 65%.

Peste 2.000 de contestaţii

În urma centralizării contestaţiilor, la nivelul judetului Cluj au fost înregistrate 2.355 de cereri. Dintre acestea, cele mai numeroase, pe specialităţi, sunt: 860 - limba şi literatura română, 737 - matematică, 203 - biologie şi 125 la geografie. Numărul contestaţiilor nu este unul exagerat, având în vedere că şi anul trecut, când promovabilitatea în judeţ a fost de 65%, au fost întregistrate aproximativ 2.000 de contestaţii, au explicat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

Cine e de vină?

Deputatul independent Mircia Giurgiu a declarat ieri că una din explicaţiile dezastrului de la Bacalaureat din acest an este faptul că elevii nu mai sunt motivaţi să înveţe ca în urmă cu câţiva ani, iar asta din cauză că, după terminarea liceului, nu pot să se angajaeze. „Îşi dau seama, din ce se prezintă în mass-media şi în public, că nu au nicio şansă dacă nu au sprijin politic. Se scot la concurs posturi doar de formă, ele fiind deja ocupate dinainte”, este de părere Giurgiu. El a adăugat că există foarte multe probleme în învăţământul românesc şi că „după desfiinţarea şcolilor şi scăderea salariilor s-a ajuns ca toate problemele să se răsfrângă asupra elevilor”.

Sub 1% din buget pentru educaţie

Pe de altă parte, cheltuielile cu educaţia reprezintă, în medie, numai 0,7% din bugetul lunar al unei familii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistica (INS). Astfel, resursele infime alocate educaţiei s-ar putea număra printre factorii care au dus anul acesta la cea mai slabă rată de promovare a examenului de Bacalaureat din ultimii 20 de ani, de numai 44,47%. De altfel, datele INS arată că românii alocă mai multe resurse pentru ieşirile în oraş, cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante ajungând la 1,2% din bugetul unei familii. Totuşi, cea mai mare parte a consumului, echivalentul a 42%, este alocată alimentelor şi băuturilor nealcoolice, în timp ce 22,4% din banii unei familii se duc pe cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei).