„CĂPUȘELE” BANULUI PUBLIC au înțepat bugetul Primăriei! Câți bani primesc anul acesta Decebal Cotoc și Ion Novăcescu?

Și anul acesta, eternii abonați la banii clujenilor, Ion Novăcescu și Decebal Cotoc, primesc finanțare nerambursabilă de la bugetul local pentru acțiuni în beneficiu personal.

Spre exemplu, evenimentele lui Ion Novăcescu seamănă mai mult cu chermeze cu mâncare și băutură. Iar Cotoc este organizatorul unor evenimente „în cerc restrâns”, cu câștig maxim doar pentru buzunarul lui.

8.145.000 lei sunt alocaţi anul acesta din bugetul local pentru ONG-urile care desfăşoară proiecte de interes regional şi local. În şedinţa de Consiliu Local de vineri, 11 martie, va fi discutată hotărârea privind alocarea fondurilor pentru asociaţii şi fundaţii.

Chiolhanuri private pe banii clujenilor

Etern abonat la banul public, Ion Novăcescu, prin Fundaţia Armonia, va  primi 100.000 lei pentru organizarea “Berăriei Culturale” şi a “Fabricii de talente pentru Capitala Europeană a Culturii”.

În anii trecuți, multe din evenimentele lui Novăcescu, organizate în spații ale municipalității, au fost mai degrabă chiolhanuri, având printre invitați preponderent personaje controversate din politica locală. Practic, din bani publici s-a plătit mâncare și băutură pentru invitații lui Ion Novăcescu. Cum umflarea stomacului nu e o problemă de importanță deosebită, ne putem pune întrebarea cui i-au folosit respectivele evenimente?!

La unul dintre acestea, „Seară de vară la Palat”, desfășurat în iulie 2015, la Casino (clădire a Primăriei Cluj-Napoca), au participat aproximativ 50 de persoane, ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra impactului. La alte evenimente, cum sunt cele desfășurate sub denumirea „Berăria culturală”, participanții îsi plătesc din buzunar consumația, care se transformă în câștig al unei societăți comerciale private.

Anul trecut, fundația lui Novăcescu a primit de la bugetul local 120.000 lei, mai mult decât alte ONG-uri care chiar au proiecte de importanță socială locală. Spre exemplu, Asociația Delia Grădinaru, care organizează în fiecare an tabere la mare pentru 30-40 de copii dependenți de dializă, a primit de la Primărie de trei ori mai puțin, 43.000 de lei.

Cotoc umflă şi anul acesta o căruță de bani

Printre proiectele aprobate de Primărie se numără și cele ale unor ONG-uri care au legături dubioase cu municipalitatea, cum ar fi Fundaţia J.M. Keynes. Acesteia i s-a aprobat suma de 170.000 lei pentru festivalul We are Rocking the City, ediţia a treia, eveniment pentru care a solicitat abranta sumă de 2.475.000 lei. În spatele acestei fundaţii se află omul de afaceri Decebal Cotoc, patronul Amprenta Advertising. Agenţia lui Cotoc a câştigat, în 2013, contractul de publicitate pentru Primăria Cluj-Napoca, pentru o perioadă de doi ani. S-a remarcat îndeosebi prin nerespectarea înțelegerilor cu partenerii de afaceri și prin „tapetarea” orașului cu mash-uri și prisme publicitare ilegale și de prost gust. Un exemplu, ecranul LED „uitat” în fața Teatrului Național de mai bine de un an, pe care inspectorii Primăriei se încăpățânează să nu-l vadă nici când le este arătat cu degetul.

Tot Cotoc este proprietarul postului de radio Napoca FM, unde primarul Emil Boc este invitat permanent, pentru a-și expune proiectele și promisiunile.

Asociaţia Transylvania Today a jurnalistului Claudiu Pădurean primeşte 25.000 lei pentru editarea revistei Transylvania Today Premium City, proiect pentru care a solicitat inițial 36.400 lei. O altă asociaţie a lui Claudiu Pădurean, Cluj Today, primește 80.000 lei pentru editarea revistei Cluj – The Heart of Transylvania 2016. Cum în ambele cazuri este vorba despre publicații private, întrebarea de bun simț a oricărui cetățean plătitor de impozite este pe ce criterii decid funcționarii și / sau politrucii din Primărie ce publicații merită „subvenții” de la bugetul local și cum se transformă acești bani în laude la adresa politicienilor locali?

UNTOLD, o poveste de nespus

Asociaţia Untold a cerut anul acesta de la Primărie 2.500.000 lei, dar ulterior şi-a retras cererea „pentru a nu ridica semne de întrebare asupra evenimentului”, după cum au declarat recent organizatorii.

De menționat că marca Untold a fost înregistrată la OSIM de Bogdan Buta, în nume personal. Ulterior, a cedat Federației Share dreptul de folosință a mărcii, după ce el a demisionat de la conducerea federaţiei. Când a fost anunţat festivalul Untold, co-organizator a fost Asociaţia Student Plus, controlată de Bogdan Buta. Asociaţia Student Plus primeşte 280.000 lei pentru TIMAF.

Ediția a doua a Untold este organizată de Untold SRL, societate înființată de Bogdan Buta și Sorin Gadola, fiul omului de afaceri Ștefan Gadola.

Bani și pentru proiecte serioase

Pe lista proiectelor de interes public major susţinute cu bani din bugetul local se află Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) care primeşte 1,4 milioane lei, exact suma solicitată în cerere. Asociaţia Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană primeşte 500.000 lei pentru finala competiţiei Capitală Culturală Europeană 2021, Fabrica de Pensule este susţinută cu 300.000 lei, iar Festivalul Internaţional de Film Comedy Cluj, 260.000 lei.

Singura asociaţie din Transilvania care îngrijeşte bolnavii în fază terminală, “sărită” de la finanţarea din bugetul local

Din cauza unei hârtii care a lipsit de la dosar (document care ulterior a fost adus), singura asociaţie din Transilvania care se ocupă de bolnavii aflaţi în fază terminală nu mai primeşte anul acesta finanţare de la bugetul local.

În şedinţa de Consiliu Local de vineri, 11 martie va fi discutată hotărârea privind alocarea de fonduri din bugetul local pentru asociaţiile şi fundaţiile care desfăşoară proiecte de interes regional şi local. 8.145.000 lei vor fi împărţiţi între 134 de ONG-uri.

Pe lista solicitanţilor s-a aflat şi Asociaţia Sf. Nectarie a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, singurul ONG din Transilvania care îngrijeşte bolnavii în fază terminală. A cerut de la Primărie 232.500 lei pentru derularea proiectului “Numai împreună putem alina suferinţa”, dar dosarul a fost respins din cauză că iniţial a lipsit o declaraţie privind neîncadrarea în niciuna din prevederile art. 25, adică o declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că nu au datorii şi că funcţionează. Ulterior documentul a fost depus, dar nu a mai fost luat în considerare. “Au spus că ştiu proiectul nostru, că l-au vizitat, dar nu au ţinut cont de document pentru că a fost trimis în completare, după depunerea dosarului. Ne-au spus că se mai poate depune cerere pentru o sesiune viitoare, undeva în aprilie-mai când are loc rectificarea de buget”, a declarat Liciniu Câmpean, din partea Asociaţiei Sf. Nectarie.

Consilierul local, Ioan Bîldea, membru al comisiei care a evaluat cererile ONG-urilor consideră că la următoarea finanţare, Asociaţia Sf. Nectarie va primi finanţarea necesară. “Părerea mea este că proiectul va fi susţinut la următoarea sesiune şi va primi finanţare dacă documentele depuse sunt în regulă. Depinde însă şi de comisie”, a precizat Bîldea.  

Practic, o simplă hârtie a oprit finanţarea unui proiect social important pentru comunitate, un proiect cu impact regional în condiţiile în care este singura asociaţie de profil din Transilvania.

În urmă cu câteva zile, reprezentanţii asociaţiei spuneau că au nevoie de banii de la Primărie ca de aer.  

Din 2013 de când a fost deschisă, Asociaţia Sf. Nectarie a îngrijit 1.400 de pacienţi. Au în permanenţă o listă de aşteptare de 20-30 de persoane, capacitatea centrului de îngrijire fiind de 30 de paturi.

Gabriela DRAGOTĂ,  Paul NICULESCU