Copiat la greu, hip-hop şi mai rar câte o carte

Câţiva studenţi din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială au realizat, sub coordonarea conf. dr. Marius Lazăr, un studiu intitulat “Adolescenţii, consumul cultural şi lectura. Practici, atitudini şi opinii ale liceenilor clujeni”.

Cercetarea a fost realizată pe un număr de 711 liceeni din Cluj-Napoca în luna iunie a acestui an şi a vizat deprinderile de lectură ale elevilor din municipiu, modul de viaţă şi relaţia acestora cu părinţii, prietenii şi şcoala.

Copiatul – un fapt banal

Potrivit studiului, un număr foarte mare de elevi au recunoscut că obişnuiesc să copieze la extemporale, teze şi teste. Cei mai mulţi dintre “copiatori” sunt în clasa a IX-a, iar frecvenţa copiatului scade pe măsură ce elevul înaintează în vârstă şi se apropie de clasa XII-a. „Există un număr foarte mare de elevi care copiază. Copiatul a devenit un fapt banal, cotidian, în educaţie astfel încât nu mai există nici sentimentul de culpabilitate care se asociază cu copiatul”, a spus coordonatorul cercetării, conf. dr. Marius Lazăr. El a încercat să explice fenomenul copiatului la “boboci” fie prin pregătirea slabă a generaţiilor, fie datorită sistemului de învăţământ existent. “O explicaţie ar fi că aceşti tineri socializează şi intră într-un proces de fasonare şcolară prin care ei reuşesc să devină nişte elevi integraţi, pe de altă parte, o altă explicaţie ar fi faptul că generaţiile noi sunt tot mai slab pregătite, un lucru pe care îl observă profesorii la diferite nivele. Cea de a treia explicaţie ar fi sistemul de finanţare din învăţământ. Finanţarea per elev face ca şcolile să adopte o atitudine mai permisivă faţă de elevi şi să scadă standardele. Din aceasta cauza profesorii sunt mai toleranţi cu frauda în general, ceea ce duce la o mai slabă pregătire a elevilor”, a mai spus Marius Lazăr.

Potrivit aceluiaşi studiu, în general cei care copiază sunt cei cărora nu le place să citească şi au note mici şi la română şi la matematică.

Respectuoşi şi dependenţi de părinţi

Potrivit cercetării, pentru elevii clujeni, familia are un rol foarte important şi majoritatea liceenilor îşi admiră ambii părinţi şi îi consideră un model în viaţă. „Părinţii joaca un rol foarte important în viaţa copiilor, ei îi formează şi îi ghidează şi cu cât aceşti părinţi se implică în educaţia copiilor, cu atât elevii sunt mai bine pregătiţi. Când sunt neglijaţi, copiii se îndepărtează de şcoală şi scade şi motivaţia”, a spus coordonatorul proiectului. El a mai adăugat că ce este surprinzător la acest studiu este lipsa de independenţă copiilor clujeni. „Mă aşteptam ca elevii clujeni să fie mai independenţi, mai rebeli. În realitate sunt foarte bine integraţi, sunt dependenţi de părinţi şi îşi admiră şi respectă părinţii în proporţie foarte mare. Aşadar avem un proces de reproducere a societăţii în parametrii normali şi nu există o ruptură între generaţii”, a spus Marius Lazăr.

Muzica, principalul hobby

În timpul liber, cei mai mulţi dintre liceeni ascultă muzică (78,2%) sau se uită la tv (53,5%). Cel mai ascultat gen de muzică este hip-hopul şi rap-ul(36,1%), urmat de muzica pop străină (31,5%), muzica electronică (31,5%) şi manelele (27.6%). „Muzica este un eveniment foarte important în viata adolescenţilor. Pentru ei însemnă autoidentificare, demarcare, diferenţiere între ei şi chiar un mijloc important de comunicare. Din această cauză cred că a fi mai atenţi la muzica pe care ei o ascultă e poate un mod de a-i înţelge mai bine pe adolescenţi”, a mai spus coordonatorul cercetării.

Citesc rar şi puţin

Acelaşi studiu relevă şi faptul că liceenii citesc mai rar, dar cu plăcere (45%), în timp ce 15%  recunosc că citesc doar ce li se cere la şcoală, iar 13% dintre ei spun că nu le place să citească. În ceea ce priveşte lectura obligatorie de la şcoală, majoritatea (22,5%) citesc o carte pe lună, iar un procent de 10,1% citesc o carte pe an. În afara obligaţiilor şcolare, cei mai mulţi liceeni (17,4%) citesc o carte pe an, în timp ce 16,6% spun că nu citesc deloc.