Cu pași mici spre excelență. Povestea tânărului de 7 ani, campion mondial la șah

Dragoș are doar șapte ani și este în clasa întâi la Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca. În ciuda vârstei fragede, nu se arată a fi superficial. Tratează orice situație cu foarte mare seriozitate, chiar și un interviu. Ochii albaștri îi trădează inteligența, iar la întrebări știe să răspundă cu o naturalețe de invidiat.

”De mic a fost pasionat de tabla de șah a fratelui său și a învățat foarte repede, din joacă să mute piesele. La 3 ani știa să le așeze pe tablă și la 4 ani a început să participe la concursuri. E precoce și concursurile sigur l-au ajutat să-și dezvolte personalitatea și să aibă așa o naturalețe. E o persoană plăcută, ambițioasă, curioasă” a spus Codruța Boeru, mama lui Dragoș.

”Când voi fi mare, vreau să mă fac șahist”

Dragoș a participat anul trecut la Campionatul Mondial de Șah din Thailanda, unde a fost cel mai tânăr reprezentant al României, unde a luat locul 7 la șah clasic și locul 4 la blitz. Cel mai mult i-a plăcut acolo mâncarea și este bucuros că a avut șansa să joace șah cu copii din toată lumea.

Cu toate că fratele său, Darius, l-a inițiat în tainele acestui sport al minții, băiatul nu simte că și-ar fi depășit maestrul.

”Nu cred că joc mai bine decât el. Câteodată câștig, câteodată pierd, iar uneori e remiză”, explică Dragoș.

Băiatului îi place fotbalul, face înot și are Foarte Bine pe linie, însă dragostea lui rămâne tot șahul. Pentru el toate piesele sunt bune, chiar și pionii, fiindcă poți să îi transformi în damă. Însă tot dama rămâne preferata lui, fiindcă este cea mai puternică.

”Când mă fac mare vreau să mă fac șahist fiindcă îmi place foarte mult șahul. Este un joc foarte frumos. Mi-ar plăcea și să îi învăț pe alții”, spune Dragoș.

Antrenament cu orele

Micul șahist povestește încântat despre excursia sa în Thailanda. A fost pentru prima dată cu avionul, însă nu s-a temut deloc. A vizitat un parc acvatic de unde mama sa i-a cumpărat o lanternă și un castel care era în renovare.

Cu toate că pentru vârsta lui are rezultate excepționale, el consideră că are nevoie de mai mult antrenament și vede în fiecare concurs o nouă șansă de a învăța. De asemenea este conștient de greutatea care o are pe umeri, deoarece clujenii și românii din toată țara așteaptă rezultate. Fapt pentru care a dorit să le transmită un mesaj.

” Aș vrea să știe Clujul că, cu toate că nu am luat locul întâi, concursul acela a fost de antrenament și voi munci și data viitoare poate voi lua locul întâi! Mă antrenez câte o oră, două, în fiecare zi. Anul acesta mi-am propus să iau doar locul întâi. Îmi place să mă antrenez la concursuri, îmi place foarte mult să joc șah fiindcă e jocul minții” explică băiatul.  

Despre mutările strategice

Pasiunea nu are legătură cu școala, așadar nici antrenamentele nu au luat pauză cu ocazia sărbătorilor. Dragoș a mers în vacanță la antrenamente la Oradea, unde a avut ocazia să joace cu diverși copii, de la fiecare având câte ceva de învățat. Își calculează foarte bine mișcările și face tot posibilul să fie în avantaj.

”Mișcările pe care le voi face mi le pun în minte, iar dacă văd că adversarul a făcut altă mișcare, mă gândesc și următoarea mutare pe care o fac este foarte bună. Mereu mă gândesc câte mutări să fac pentru a fi în avantaj” spune șahistul.

O mândrie pentru școala sa

Cadrele didactice de la școala unde studiază băiatul sunt foarte mulțumite de rezultatele lui, ba mai mult, Dragoș a primit din partea primăriei Cluj-Napoca premiul pentru cel mai bun elev al anului.

”Dragoș este un copil foarte deștept, care muncește foarte mult și este o mândrie pentru școală. Surpriza a fost că la o vârstă atât de fragedă a reprezentat România la un astfel de concurs și nu a venit cu mâna goală, ci cu rezultate bune. Sperăm să fie și în viitor un premiant la mai multe discipline”, a spus Gheorghe Berar, directorul Școlii Gimnaziale ”Iuliu Hațieganu”.

La școala unde studiază Dragoș, deși sunt peste o mie de elevi, rezultatele în diverse domenii sunt foarte bune, cadrele didactice încercând să identifice, să cultive și să premieze talentele.

Rezultatele bune sunt într-un număr mare, în ciuda faptului că școala nu are suficient spațiu pentru toți elevii și este nevoie să se facă ore în două schimburi.