Actualitate
Ferească-ne Dumnezeu de o experienţă ca în Bucureşti. Clujul, complet nepregătit în cazul unei tragedii
Oraş universitar care găzduieşte sute de mii de studenţi, cu concerte live organizate în fiecare săptămână şi cu două cluburi în topul celor mai bune localuri din lume, tragedia din clubul Colectiv din Capitală se poate produce oricând la Cluj. La Cluj avem autospeciale puţine, personal medical insuficient, infrastructură proastă, dotări învechite şi depăşite, locuri puţine în spitale, instituţii care nu ştiu câte cluburi şi localuri există în Cluj-Napoca şi lista poate continua.
La nivelul autorităţilor publice există o degringoladă totală. Să ne amintim doar de tragedia aviatică din Apuseni unde cele mai importante instituţii ale statului şi-au dat cu stângul în dreptul în încercarea de a salva vieţi omeneşti.Ce au învăţat autorităţile din aceste tragedii?
Pompierii nu ştiu câte cluburi există în Cluj
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Cluj (ISU) Cluj susţin că nu deţin o listă completă cu localurile din Cluj-Napoca, ci doar o serie de cereri și avize de conformitate de la obiective cu alimentație care sunt destinate activității tip club sau cafenea. Totuși, aceste avize sunt împărțite între compartimente specializate, fără o evidență clară și completă a localurilor de acest gen. În schimb, aceştia se laudă că periodic desfăşoară controale în cluburile unde au loc concerte, dau amenzi şi avertismente. La Cluj autorităţile se consolează cu gândul că “din fericire, nu am avut în ultima perioadă evenimente soldate cu decese” şi “în trecut, incendiile la cluburi s-au produs când acestea erau închise”.
Nu avem medici, nici paturi suficiente
Monica Costin, director de îngrijiri al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, consideră că dacă o tragedie precum cea de la Colectiv s-ar întâmpla la Cluj spitalele nu ar putea face faţă pentru că nu au personal suficient.
“La nivelul Spitalului Județean de Urgență avem un singur cadru de primire urgențe. Dificultatea mea este care sunt Centre de Primire a Urgenţelor (CPU) şi care sunt Unităţi de Primire a Urgenţelor (UPU). Spitalul militar are UPU, Turda are CPU, Dejul, Huedinul au CPU. Sper să nu greșesc. Din câte știu Clujana (Spitalul Municipal) are CPU, nu UPU. La nivelul Clujului suntem singurul spital care avem unitate de primire urgențe, ceilalți au CPU, centre de primire urgență. Spitalul de Copii are iarăși UPU. La nivelul spitalului avem un cod roșu, planul roșu. În acest plan roșu sunt trecute spitalele, persoanele de contact, secțiile și numărul de paturi care pot fi alocate într-o situaţie de catastrofă. Și atunci practic știm foarte bine câți medici vin, cine vine, câte asistente, cât personal, câte alte categorii profesionale”, a precizat Costin.
Cinci paturi pentru arşi, doi medici
Ea argumentează că, în eventualitatea unei astfel de tragedii, prima problemă ar fi lipsa personalului şi a paturilor.
“În spitalul nostru putem prelua circa 110 pacienţi în acelaşi timp, într-un caz de calamitate. La nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență, în cadrul planului roșu, noi la UPU putem asigura 29 de tărgi, la Secția de Chirurgie 1 putem asigura 30 de paturi, pe ATI avem 10 paturi, la Neurochirurgie 28 de paturi, la Ortopedie Traumatologie 1 avem 20 de paturi și la Ortopedie Traumatologie 2 beneficiem de 20 de paturi. Acestea sunt paturile cu care noi putem contribui acestui plan roșu și cu doctori, asistente și alte categorii de personal. Paturile nu pot fi în permanență libere dar aceste paturi în situații de nevoie speciale trebuie să fie eliberate pentru ca să putem asigura urgenţa în cazul unei tragedii. Pacienții aflați pe acele paturi nu ar fi externați. Pacientul poate fi transferat într-o altă secție clinică, dar trebuie asigurate paturile care sunt în planul roșu. Suntem cu un deficit mare de personal pe toate categoriile profesionale. Degeaba sccoatem postul la concurs că se ocupă jumătate sau un sfert”, a mai spus directorul medical.
În acest moment la Unitatea de Primire a Urgenţelor de pe strada Clinicilor lucrează 28 medici, 7 personal superior, 47 de asistenți cu studii superioare, 26 cu studii post liceale, infirmieri 16, îngrjitori 11, brancardieri 24.
“În prezent, în cadrul spitalului noi avem un singur compartiment de chirurgie plastică și reparatorie cu 12 paturi din care 5 paturi sunt pentru arși. Un bloc operator, din care, la momentul acesta funcționează o singură sală de operații pentru arși. Răspunsul e lesne. 5 paturi de arși, o singură sală dintr-un bloc operator, iar aici lucrează doi medici.”, a adăugat Costin.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca este cel mai mare spital din judeţul Cluj şi dispune de 1.777 de paturi, având 3.000 de angajaţi.
“Preluăm răniţii, dar unde îi ducem?”
Horia Simu, managerul Serviciului de Ambulanţă Cluj, susţine că instituţia pe care o conduce dispune de suficiente mijloace de transport, dar problema cea mai mare rămâne lipsa locurilor din spitale.
“Eu cred că ne-am descurca în caz de tragedie să preluăm victimele, avem maşini, nu asta e problema, sunt şi cei de la SMURD, pompierii au maşini de victime multiple, avem ambulanţe private, dar unde transportăm răniţii? Problema este la camera de gardă a spitalelor, personal puţin, paturi insuficiente”, a declarat Simu.
La rândul său, Cristian Ursu, medic coordonator SMURD Cluj, spune că planul roşu de intervenţie se activează în momentul în care există minim şase victime în stare critică sau 10 victime în total.
“Clujul nu are un spital pentru arşi. Se pune problema de transportul victimelor. Pe lângă UPU, persoanele rănite ar trebui dirijate la alte spitale din oraş, în primă fază, după care la cele din judeţ. Nu avem medici suficienţi. În caz de o asemenea tragedie fiecare spital ar trebui să se mobilizeze şi personalul de asemenea. Ar trebui mobilizate şi forţe suplimentare”, a precizat Ursu.
Incendii la cluburi din Cluj
În martie 2010 clubul Janis Stuf de pe strada Victor Babeş din Cluj-Napoca a ars din temelii. Focul s-a extins rapid, interiorul clubului fiind tapetat cu stuf, fapt care explică şi viteza extinderii flăcărilor. Trei din cele patru niveluri ale imobilului au fost distruse. În momentul izbucnirii incendiului, în local se aflau în jur de 20 de persoane, clienţi şi angajaţi, care au fost evacuaţi. Un tânăr care se afla în local când a izbuncit incendiul spune că a simţit miros de fum, dar iniţial nu nu a dat mare importanţă acestui fapt. Apoi, însă, au început să cadă bucăţi de tavan. Un client fidel al clubului acuza patronul clubului de neglijenţă. „De când vin în acest local nu am văzut decât un extinctor lângă bar, deşi e plin de stuf. Asta înseamnă neglijenţă crasă“, spunea acesta.
Clubul Janis Stuf este deţinut de omul de afaceri Adrian Munteanu, care mai are în proprietate şi cluburile Janis şi My Way din centrul oraşului. Clubul My Way a ars, la rândul său, chiar în prima zi în care s-a deschis, în 6 decembrie 2008, iar un alt incendiu tot în acest club a mai avut loc în 5 mai 2009. În 2012, un alt incendiu a fost semnalat pe Bulevardul Eroilor la clubul Janis Pub. Chelnerii de la terasele de pe Eroilor susțin că au simtit miros de fum. ”Am simtit și apoi am văzut cum ieșea fum din subsolul de la Janis Stuf. Nu era nimeni în club, acesta fiind închis dimineața, când au plecat ultimii clienți”, spunea la acea dată unul dintre martori.
Ce presupune planul roşu de intervenţii
Potrivit legii, planul roşu de intervenţie se activează la solicitarea inspectorului şef al ISU de către prefectul judeţului în baza informaţiilor obţinute de la dispeceratele de urgenţă prin numărul unic de apel 112 şi de la primele echipaje de intervenţie sosite la locul intervenţiei. Primul echipaj medical sau de prim ajutor sosit la locul intervenţiei, în funcţie de gravitatea evenimentelor, face propunerea de activare a planului roşu de intervenţie inspectorului şef al ISU prin intermediul dispeceratului medical sau al celui integrat.
Din momentul declanşării planului roşu de intervenţie, serviciile publice de ambulanţă intră sub coordonarea ISU. După obţinerea datelor despre producerea evenimentului, inspectorul şef al ISU dispune alertarea echipajelor SMURD şi ale celorlalte servicii publice de ambulanţă în vederea pregătirii resurselor şi alertării personalului aflat în afara programului de gardă. În situaţia în care numărul victimelor sau gravitatea lor depăşeşte capacitatea de intervenţie obişnuită a structurilor locale – SMURD, ambulanţe – inspectorul şef ISU demarează procedurile de declanşare a planului roşu de intervenţie, informând prefectul judeţului asupra producerii evenimentului şi solicitând declanşarea planului roşu de intervenţie. În lipsa prefectului sau în cazul imposibilităţii contactării lui în cel mult 5 minute de la constatarea necesităţii declanşării planului roşu de intervenţie, acesta se declanşează la ordinul inspectorului şef al ISU.
Instituţiile implicate şi cele care cooperează în aplicarea planului: serviciile publice de asistenţă medicală prespitalicească şi prim ajutor calificat, personalul ISU, autorităţile publice locale în colaborare cu Poliţia şi Jandarmeria, personalul unităţii de primire a urgenţelor (UPU), directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică, iar în lipsa acestuia, medicul responsabil de gardă din cadrul UPU.
Citește și: