Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, despre tragedia de la Colectiv: „Au fost zeci de momente când s-ar fi putut întâmpla ceva nasol la TIFF”

“Mă tot gândesc de 2 zile încoace la zecile de evenimente organizate la TIFF, la concerte, petreceri, filmări complicate din ultimii 20 de ani. Şi au fost zeci de momente când s-ar fi putut întâmpla ceva nasol...La ediţia 2 de TIFF, în 2003, am făcut un aşa-numit Vampire Ball în Clubul Diesel din Cluj”, a precizat Tudor Giurgiu pe Facebook.

Tudor Giurgiu a prezentat un moment aproape identic cu cel din Bucureşti care a avut loc la începuturile TIFF. Pânza din Clubul Diesel, unde se organiza petrecerea, a luat foc, iar în zece secunde focul a început să se extindă: norocul petrecăreţilor a fost că un bărbat aflat în incintă a aruncat pânza jos iar incendiul a fost stins.

“A ieşit un fel de petrecere cvasi-kitsch, deh, începuturile TIFF-ului, eram mici şi neştiutori, dar toată lumea s-a simţit foarte bine. Ne-am tot bătut capul cu Mircea Buteanu, patronul din Diesel, cum să decorăm clubul şi Mircea a venit cu ideea să întindem nişte pânză de păianjen fake, ceea ce am şi făcut. Evident, în timpul distracţiei, cineva a ridicat flacăra unei brichete în aer. În 3 secunde, pânza a luat foc. Unii râdeau, alţii se uitau cu ochii mari, nimeni nu a reacţionat de niciun fel. E un fel de inerţie în reacţia oamenilor cumva greu de explicat. În 10 secunde focul a început să se întindă, noroc cu un tip cu prezenţă de spirit care a tras pânza jos, a început să o calce în picioare şi... în felul ăsta am cam scăpat dintr-o belea care putea să fie mult mai urâtă decât nenorocirea din Colectiv", a declarat Tudor Giurgiu.

Directorul TIFF susţine că la fiecare ediţie pe care o organizează stă cu frinca în sân şi spune că cel mai probabil petrecerile nu se vor mai organiza de acum înainte.

"An de an însă, stăm cu frica în sân să nu se întâmple ceva, cu toate măsurile de protecţie pe care ni le luăm...Să nu cadă vreun candelabru sau vreun zid peste oameni, să nu se spargă vreun geam, etc etc. Probabil că aceste party-uri vor fi de-acum istorie..", a menţionat cineastul.

"Health and safety regulations" vs. hei-rupul românesc

Când a început să colaboreze cu firmele americane la festival şi a fost întrebat de măsurile de siguranţă, Tudor Giurgiu susţine că în acele momente nu se gândeau foarte mult la astfel de detalii. Românii, susţine acesta, lucrau după modelul "hei-rup".

"Îmi aduc aminte de primele colaborări cu echipe americane de filmare care, constant, ne întrebau de "health and safety regulations" vs. hei-rupul românesc care nu ţinea întotdeauna cont de protecţie şi siguranţă. Sau, oricum, nu ne stătea mintea la asta. Când am terminat filmările la Undeva la Palilula (zeci de nopţi petrecute în frig într-o uriaşă hală dezafectată de la fostele uzine Republica) am realizat ulterior că a fost o mare chestie că am scăpat cu faţa curată, că n-am avut niciun accident pe platou, deşi riscul asumat de electricieni, maşinişti, dublaţi de alpinişti, a fost unul enorm. Aveam protecţia muncii făcută, dar se putea întâmpla absolut orice..", a spus Tudor Giurgiu.

Mobilizarea statului - "aiurea"

Tudor Giurgiu arată cu degetul spre reprezentanţii statului care trebuie să se preocupe "constant" de avize.

"Scriu toate astea pentru că îmi dau seama că trebuie să se întâmple tragedii ca să devenim cu toţii mult mai responsabili. Şi e aiurea. Şi statul, deodată, începe şi el să devină activ şi să facă ce ştie el mai bine: controale, amenzi şi să dea declaraţii aberante prin varii funcţionari. În loc să se preocupe constant de felul în care se dau avizele, de nevoia unor inspecţii care să nu se lase neaparat cu şpăgi ci cu discuţii şi analize serioase făcute cu proprietarii de cluburi. Şi mai pot continua, dar e degeaba...”, a declarat acesta pe Facebook.