RAPORT privind accidentul aviatic din Apuseni. CINE A FOST VINOVAT - GALERIE FOTO

Aeronava prăbuşită în urmă cu aproape doi ani în Munţii Apuseni s-a confruntat cu un givraj care a afectat capacitatea carburatoarelor motoarelor, nepermiţând să atingă altitudinea minimă pentru un zbor de siguranţă, arată raportul Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

Raportul are 150 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie - stat de fabricaţie a aeronavei - şi SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Eugen Suciu, membru al comisiei de investigatie în cadul CIAS, a declarat că raportul arată că aeronava zbura la o altitudine ”nepotrivită, sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă, deasupra Carpaţilor Meridionali.

El a spus că pe parcursul zborului aeronava s-a confruntat cu un givraj care a afectat capacitatea carburatoarelor motoarelor, nepermiţând atingerea unei altitudini de siguranţă.

”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare”, a arătat Suciu.

”Conform datelor pe care le-am colectat, a reieşit că la momentul traversării Carpaţilor Meridionali aeronava s-a confruntat cu un givraj de nivel mediu, astfel încât sistemul de degivrare a putut face faţă cât de cât”, a completat Eugen Suciu.

Raport: Motoarele s-au oprit din cauza givrajului sever

Raportul în cazul accidentului aviatic din Apuseni, prezentat luni, la aproape doi ani de la tragedie, arată că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever.

Potrivit membrilor comisiei de anchetă, aeronava pilotată de Adrian Iovan s-a prăbuşit în condiţiile în care motoarele s-au oprit din cauza givrajului sever.

”Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor”, au mai spus membrii comisiei de anchetă, arătând că aeronava a zburat tot timpul, deasupra Carpaţilor Meridionali, sub altitudinea minimă admisă.

Reprezentanţii comisiei de anchetă au mai anunţat că la testele efectuate nu s-au constatat defecţiuni tehnice, ci doar givrajul sever.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

În investigaţia tehnică, specialiştii au examinat epava şi locul producerii accidentului, au analizat, în colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB - Marea Britanie, datele înregistrate pe GPS-ul găsit la bordul aeronavei, precum şi conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) faţă de documentaţia tehnică de instalare, starea de funcţionare, precum şi momentul şi modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.

Specialiştii au studiat sistemul de căutare şi salvare, în limita competenţelor CIAS, prin analizarea legislaţiei în vigoare, analizarea documentelor puse la dispoziţie de către CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentaţiei internaţionale de referinţă şi a fost întocmit un document intern care va fi utilizat în intocmirea raportului final.

De asemenea, au fost analizate condiţiile meteo în care s-a desfăşurat misiunea de zbor, prin studierea hărţilor cu datele meteorologice reale observate la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, imaginilor radar provenite de la reţeaua meteorologică naţională radar, imaginilor transmise de satelitul meteorologic geostaţionar pentru Europa, METEOSAT-10 şi a materialelor de prognoză emise de ROMATSA.

Starea de funcţionare a motoarelor la momentul producerii accidentului a fost analizată prin intermediul reprezentantului acreditat al NTSB, în laboratorul producătorului, respectiv Lycoming Engines din SUA.

Un raport preliminar al anchetei tehnice a fost dat publicităţii în ianuarie 2015 de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), iar potrivit acestuia producătorul motoarelor menţiona că nu a detectat anomalii tehnice care să indice afectarea puterii motoarelor în condiţiile de testare.

Raportul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile este aşteptat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanţei supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.