EXCLUSIVITATE Direcţia Generală Anticorupţie la Consiliul Judeţean Cluj. A luat...

documente referitoare la contractele de lucrări la drumuri, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor şi exproprierile de la aeroport.

Informaţiile au fost confirmate şi de funcţionari din instituţie. Poliţiştii au ridicat mai multe documente de la Serviciul Juridic.

Conducerea Consiliul Județean nu a dorit să dea informații cu privire la documentele ridicate.

Centrul de Deşeuri, proiectul pentru care au fost depuse cele mai multe plângeri penale

Consiliul Judeţean Cluj a trimis în luna ianuarie 2015 o plângere către DNA Cluj împotriva membrilor asocierii care au câştigat licitaţia pentru construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (antreprenorii Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort SA, SC Vel Service SA), împotriva subantreprenorilor (Construcţii Napoca SA, Napocamin SA, Panpetrol COM SRL), dar şi împotriva societăţii Tahal Consulting Engineers.

În plângerea către DNA Cluj, se mai vorbeşte şi despre expertiza tehnică care arată numeroasele nereguli. O expertiză geotehnică relevă faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”.

Cel mai mare risc o reprezintă celula de depozitare. În ceea ce priveşte realizarea sistemului de drenaj, expertiza spune că acesta trebuia să aibă o grosime de 1,5 metri, dar în teren sistemul de drenaj “a fost făcut doar prin şanţuri, nu a fost făcut un sistem integrat, ci din loc în loc”.  Mai mult, zona digului este surpată şi există două surpări la taluz.

Expertiza mai arată faptul că fundul de celulă care avea o cotă prestabilită prin proiect nu a fost atinsă, existând o diferenţă de 2,5 metri care îi micşorează capacitatea de stocare. Mai mult, suplimentar “s-au executat o serie de lucrări care presupuneau închidere celulei, care trebuia să aibă o adâncime de 1,5 metri, în realitate lucrările au 29 de centimetri şi pun în pericol siguranţa întregului amplasament”.

Pe lângă plângerea depusă de Consiliul Judeţean Cluj la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri, o altă plângere, de această dată împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj, a fost depusă de consilierul judeţean, ajuns între timp preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan.

Seplecan cere DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor. Seplecan a cerut procurorilor anticorupţie să-i verifice pe toţi membrii echipei de implementare a proiectului.

Valoarea lucrării la Centrul de Deşeuri este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat a fost 31 decembrie 2015, dar nici acesta nu va fi respectat. Cel mai probabil, spun membrii echipei de implementare, Centrul de Deşeuri va fi finalizat undeva în 2018-2019.

Fraude şi la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor

În 2008, Consiliul Judeţean Cluj încheia un contract cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei, iar termenul de execuţie era de 18 luni. În iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, contract care a fost câştigat de către Asocierea MBS Group, Alfa Rom de la Satu Mare şi Nemzetközi Betonut, Ungaria.

MBS Group aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013.

Un an mai târziu, în februarie 2014 Uioreanu a depus o plângere penală la DNA Cluj împotriva firmei MBS Group pe motiv că şi-a bătut joc de lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor.

“Eu nu pot să vă spun dacă s-a furat la materiale, pot să vă spun că din expertiza pe care am făcut-o în urma faptului că am intrat într-un blocaj cu constructorul s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat clasele de betoane. Noi am făcut o plângere la DNA, încă nu am primit niciun răspuns, probabil că vor conexa plângerea noastră cu alte aspecte care sunt în derulare. Dacă se constată în mod definitiv printr-o hotărâre a instanţei că este vorba de o fraudă pierdem absolut toţi banii. Constructorul şi-a asumat să termine drumul în 12 luni de la semnarea contractului, deja am depăşit cinci ani”, spunea Mariana Raţiu, director investiţii din cadrul CJ Cluj, anul trecut.

O expertiză tehnică arată că firma fostului consilier local din Turda a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care nu rezistă în timp, neavând clasa minimă de rezistenţă.

Acest proiect este unul din multele proiecte ratate ale CJ Cluj, cu numeroase nereguli şi cu o expertiză care arată că tot ce s-a făcut până acum pune în pericol siguranţă rutieră şi pietonală, experţii propunând inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit.

Printre neregulile semnalate în cadrul expertizei se numără faptul că executantul nu a respectat proiectul tehnic, nu a fost respectată clasa de betoane şi s-a sesizat apariţia unor degradări ale lucrărilor deja executate, recepţionate şi decontate ca umare a neluării de către executant a măsurilor de conservare necesare.

Expropriaţii de la aeroport, scandal, proteste şi plângeri penale

În 2013, proprietarii terenurilor care au fost expropriaţi pentru construirea noii piste de la aeroport au protestat în nenumărate rânduri în faţa Consiliului Judeţean nemulţumiţi de sumele mici pe care le-au primit cu titlu de despăgubire. La vremea respectivă, cu ocazia unei vizite la Cluj, vicepremierul de atunci Liviu Dragnea s-a declarat supărat şi îngrijorat de modul în care CJ Cluj a gestionat lucrările la pista de 2.100 de metri a aeroportului. Dragnea declara că nu a fost informat de reprezentanţii CJ Cluj asupra existenţei unor probleme legate de exproprierile de terenuri şi de finanţarea lucrării.

Mai multe persoane au depus atunci plângeri în instanţă împotriva firmei care a realizat expertiza şi a stabilit preţul pe care aceştia urmau să le primească cu titlu de despăgubire şi au avut câştig de cauză, judecătorii stabilind şi sume de trei ori mai mari decât ce au primit de la CJ Cluj. Mai mult, au existat cel puţin două plângeri penale împotriva Consiliului Judeţean Cluj de anumite persoane care au reclamat amplasarea abuzivă, pe terenurilor pe care le au în proprietate, a mai multor balize luminoase aferente noii piste de decolare-aterizare a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

În ceea ce priveşte modernizarea drumurilor din judeţ, contractul cu Kiat a fost reziliat, iar firma s-a adresat instanţei.