Peste 130.000 de persoane, între care preşedintele Ungariei, la slujba de Rusalii de la Şumuleu Mic

Sâmbătă dimineaţă, din Catedrala franciscană de la Şumuleu-Ciuc a fost scos stindardul purpuriu al localităţii, numit "labarum", care are o greutate de 25 de kilograme, acesta fiind purtat până la altarul triplu de pe Muntele Şumuleul Mic.

Pelerinii din Joseni, descendenţii credincioşilor preotului István, cel care i-a condus spre victorie pe secui în anul 1567, în lupta pentru păstrarea religiei romano-catolice, au stat în fruntea procesiunii. Ei au fost urmaţi de preoţi şi de purtătorii simbolurilor tradiţionale ale bisericii: drapelul sfânt al Şumuleului şi stema Bazilicii Minore ("Basilica Minor”), rang pe care Papa Pius al XII-lea l-a acordat, în 1948, Bisericii Franciscane de la Şumuleu Ciuc. 

”Labarum-ul” de la Şumuleu Ciuc, simbol al victoriei, confecţionat în amintirea bătăliei din 1567, a fost purtat de un tânăr în costum popular secuiesc, cel mai merituos elev al Liceului teologic romano-catolic "Segítő Mária” din Miercurea Ciuc.

"Rusaliile ne umplu sufletul, ca în locul nepăsării să se mute iubirea, în locul sentinţei îndurarea, în locul răzbunării iertarea, în locul spaimei credinţa şi speranţa, în locul agresiunii pacea”, a declarat, corespondentului MEDAFAX, părintele Urban Erik, rectorul Bisericii Franciscane de la Şumuleu-Ciuc.

Slujba de Rusalii, oficiată de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi György, a început la ora 12.30.

Pentru arhiepiscopul Jakubinyi György, liturghia de Rusalii a avut semnificaţii speciale, pe de o parte pentru că în acest an se împlineşte un sfert de secol de la consacrarea sa, la Mănăstirea de la Şumuleu-Ciuc, ca episcop-auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia şi episcop titular de Aquae Regiae, iar pe de altă parte, pentru că 2015 este un an jubiliar, când statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Şumuleu împlineşte cinci secole.

"Fecioara Maria spunea «Faceţi ceea ce spune fiul meu», iar mesajul Fecioarei Maria pentru zilele noastre este să fiţi fideli credinţei strămoşilor, să fiţi fideli naţiunii, să fiţi fideli limbii materne şi culturii noastre”, le-a spus pelerinilor arhiepiscopul Jakubinyi György.

La finalul slujbei, din însărcinarea Sfântului Scaun, înaltul prelat le-a transmis credincioşilor binecuvântarea Papei Francisc.

La Liturghia de Rusalii de pe Muntele Şumuleul Mic au asistat, sâmbătă, peste 130.000 de credincioşi, unii dintre aceştia venind din Indonezia, Australia, Statele Unite ale Americii sau Congo.

De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Ungariei, Áder János, şi soţia sa, Anita Herczegh, ei participând la pelerinajul din Harghita pentru al treilea an consecutiv.

Aproximativ 500 de poliţişti, jandarmi şi pompieri au asigurat ordinea la pelerinaj.

Şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă, Peter Szilard, a spus că au fost chemate ambulanţe şi de la alte staţii din judeţ, respectiv Borsec, Gheorgheni, Remetea, Sânmartin, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, toţi angajaţii din zona Ciuc fiind prezenţi la lucru. Patru corturi de prim ajutor au fost instalate în mai multe locuri din zona desfăşurării pelerinajului.

De asemenea, pe Muntele Şumuleul Mic sunt pregătiţi să intervină, dacă situaţia o va impune, salvatori montani şi voluntari de la Crucea Roşie Harghita.

Circulaţia în pe străzile din zona pelerinajului a fost închisă, având acces doar autovehiculele serviciilor de urgenţă, ale Poliţiei, Jandarmeriei sau ale firmei de salubrizare.

Peste 2.000 de pelerini din Ungaria au ajuns, în acest an, în judeţul Harghita, cu două trenuri speciale - "Boldogasszony” (echivalentul denumirii latineşti "Beata Virgo" în limba maghiară - "Binecuvântata Fecioară” şi o altă garnitură feroviară cu 16 vagoane - pentru a participa la procesiunea de Rusaliile catolice de la Şumuleu.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.

Anul trecut, peste 100.000 de persoane au asistat la slujba de Rusalii oficiată pe Muntele Şumuleul Mic, peste 3.500 de pelerini venind din Ungaria.

În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777.

Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie.

Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara. 

Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează.

Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.