Ținutul Secuiesc, „trimis acasă”. Strasbourgul nu vrea să audă de autonomia „Ţinutului secuiesc”

Preşedinta delegaţiei României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru Agerpres că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competenţa Congresului şi a Consiliului Europei”. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în ţară şi nu la instanţele europene.

Cele 47 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obţinerii autonomiei „Ţinutului secuiesc” au fost reprezentate la Strasbourg, printre alţii, de către preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis ieri Agerpres de către secretariatul delegaţiei României la Congres.

„Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franţa, Italia, Finlanda, Portugalia şi Republica Moldova (...) Chiar dacă prezenţa unui grup de aproximativ 20 de persoane de naţionalitate maghiară, condus de şefa delegaţiei Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, preşedinta delegaţiei naţionale a României, dna Ludmila Sfîrloagă, a reuşit, prin intervenţia sa argumentată şi hotărâtă, să obţină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanţii «Ţinutului secuiesc» cât şi a posibilităţii ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalţi membri ai delegaţiei României”, se menţionează în documentul citat.

Consiliul Naţional Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ţinutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintate Guvernului şi Parlamentului României, forurilor europene şi internaţionale. La solicitarea acestuia 47 de consilii locale din cele trei judeţe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanţă de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituţiei României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităţilor locale de către Prefectura Covasna se menţiona că aceste hotărâri promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” şi exced competenţele autorităţilor locale, printre atribuţiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administraţiei naţionale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.