Actualitate
Iniţiatorii petiţiei pentru autonomia Transilvaniei au primit răspuns. Preşedintele le răspunde cu pasaje din Constituţie
Iniţiatorii petiţiei pentru autonomia Transilvaniei care a fost trimisă în luna februarie preşedintelui României Klaus Iohannis, în document cerându-se stabilirea capitalei regiunii la Cluj, unde să funcţioneze un Guvern regional “cu control politic si economic pe teritoriul Transilvaniei Autonomă”, au primit răspuns din partea Administraţiei Prezidenţiale. În luna februarie, petiţia a strâns peste 14.650 de semnături.
Iniţiatorul petiţiei, Fancsali Erno, un tânăr de 24 de ani, din Cluj, a reuşit să strângă 14.657 de semnături din ianuarie 2013. El a declarat că vrea autonomie pentru că în anul 1918, când s-a înfăptuit Unirea, "ardelenii au aşteptat ceva mai bun după monarhia austro-ungară, dar centralismul de la Budapesta era la fel ca cel de la Bucureşti".
El este de părere că “impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept”.
“Istoria şi tradiţia din Transilvania sunt complet diferite de fostul Regat. Regiunea noastră a fost întotdeauna partea Europei civilizate. Aici a fost declarată prima oară libertatea confesională în 1568 la Dieta din Turda. Transilvania a participat la tratatele de pace de la Westphalia în 1648. Transilvania a avut domnitori care au pus mare accent pe cultură si toleranţă. În secolele 17-19, Transilvania a avut o autonomie largă. La Unirea din Alba Iulia în 1918, Transilvania a fost regiunea cea mai dezvoltată din România Mare. Guvernele centrale ne-au degradat la colonie. Biserica Greco-Catolică, având credinciosi numai din Transilvania, era eliminată, bunurile erau confiscate”, se arată în petiţia care a ajuns pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.
Fancsali Erno este de părere că Transilvania s-ar putea “autosusţine”.
“După 1989, starea regiunii noastre nu s-a înbunătăţit. Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova si Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s-ar putea autosusţine. Avem păduri, ape minerale, un potenţial turistic foarte mare, oraşe medievale unice în România, sute de castele, cetăţi, o universitate care mulţumită multiculturalismului este în fruntea Universităţilor din ţară. Noi nu vrem nimic de la alţii, dar ce e al nostru nu lăsăm”, mai scrie în petiţie.
În martie 2014 această petiţie a fost depusă şi la Prefectura Cluj.
Într-un răspuns al Administraţiei Prezidenţiale din data de 3 martie 2015 şi semnat de consilierul prezidenţial Andrei Muraru, se arată faptul că:
“Stimate domnule Fancsali Erno, pe adresa Administraţiei Prezidenţiale a sosit scrisoarea dumneavoastră adresată domnului Klaus Iohannis, preşedintele României. În urma analizei petiţiei dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă că în baza art.80 alin. 1 din Constituţia României, «Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării». Vă informăm, de asemenea, că art. 1 alin. 1 şi 5 din Constituţia României precizează că «România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie». Potrivit art. 2 alin. 2 din Constituţia României, «niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu». Amintim şi dispoziţiile art. 4 alin. 2 din Constituţia României în care este stipulat faptul că «România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosevire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială»”.