Ne pregătim de conflict armat? Liderii europeni încep să folosească cuvântul „război”

După ce joi la Kiev avusese loc întâlnirea dintre președintele ucrainian Petro Porosenko, omologul său francez Francois Hollande și candelarul Angela Merkel, ultimii doi s-au aflat vineri la Moscova pentru a-i propune lui Vladimir Putin un plan pentru pace.Sâmbătă la Munchen, liderii mondiali s-au întâlnit în cadrul Conferinței pentru securitate. 

Declarațiile celor trei lideri după întrevederea de la Moscova

Cancelarul german Angela Merkel nu a transmis prea mult optimism în urma întâlnirii cu Vladimir Putin, arătându-se „nesigură” de succesul discuțiilor, arată agenția Reuters.  Merkel a apărat caracterul ”inviolabil” al granițelor Europei și  a reproșat lipsa de respect pentru pace și integritate teritorială a Rusiei: „Modificarea graniţelor prin forţă este contrară păcii şi securităţii şi riscă să ducă la escaladarea tensiunilor”, a precizat Merkel.  Aceasta a adăugat că europenii doresc să contureze securitatea continental ”împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, dar a avertizat că nu este dispusă să încheie un acord cu Moscova, care să excludă liderii ucrainieni. 

Președintele Franței, Francois Hollande,  a declarat sâmbătă că initiativa de pace propusă de acesta împreună cu Angela Merkel reprezintă „una dintre ultimile șanse” în căutarea evitării unui război în Ucraina, citează MEDIAFAX. Acesta a declarant postului de telviziune France2 că propunerea avansată Rusiei prevede o zonă demilitariztă de 50-70 km, dar și o autonomie extinsă pentru regiuni din estul Ucrainei. "Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, ştim perfect scenariul care va urma. Acesta are un nume, este război", a declarat Hollande.

În urma întrevederii de vineri, Vladimir Putin a insistat că „Rusia nu intenționează să facă război cu nimeni”, dar că țara sa „ nu acceptă o ordine mondială cu un lider de necontestat”, făcând aluzie la Statele Unite.  Prezent la Congresul Federației sindicatelor independente din Federația Rusă, Putin a declarat: „ Poate că unora le și place să trăiască în condiții de cvasiocupație, noi însă nu vom face acest lucru. Dar nici să facem război nu intenționăm cu nimeni, vrem să cooperăm cu toată lumea”. În armonie cu spusele lui Putin, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a arătat sâmbătă la Munchen cu degetul înspre UE și SUA, pe care le-a făcut responsabile de escaladarea conflictului ucrainian: „ În toate stadiile crizelor din Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană au luat măsuri pentru a escalada situația”, a declarant acesta pentru Sputnik, citat de Russia Today.

Ne-a amenințat ministrul rus de externe?

Tot în cadrul reuniunii de la Munchen, ministrul Serghei Lavrov a declarant că lansatoarele de rachete interceptoare ce urmează să fie amplasate de SUA în bazele sale din România și Polonia sunt interzise de Tratatul privin lichidarea rachetelor cu rază mica și medie de acțiune. Acesta a lansat un avertisment, spunând că  ”Orice actiune care submineaza stabilitatea strategica implica inevitabil masuri de riposta", citează agenția TASS. Pe de altă parte, Lavrov afirmă că în contextual ucrainian nu se pot pune în aplicare prevederile tratatului de la Minsk.

Americanii nu exclud un sprijin militar

Generalul American Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO din Europa, a declarat în cadrul conferinței de sâmbătă că nu exclude variant militară pentru instaurarea păcii în Ucraina, relatează MEDIAFAX. Acesta a spus că „Occidentul nu trebuie să excludă posibilitatea unei soluţionări pe cale militară a conflictului din Ucraina”,  dar varianta unei operațiuni militare terestre nu intră în calcul.  în același timp, reprezentanții americani s-au pronunțat pentru furnizarea de armament în sprijinul Ucrainei, opțiune care nu este pe placul liderilor europeni. Potrivit  ziarului New York Times, administrația Obama este pregătită să trimită în Ucraina capacitate militară în valoare de trei miliarde de dolari.

Rusia va avea forțe militare pe teritoriul Uniunii Europene

Rusia primește un sprijin geo strategic din partea unui stat membru UE, după ce președintele din Cipru,, Nicos Anastasidis, a afirmat că țara sa va pune la dispoziția rușilor facilitățile unei baze militare.

„Există o veche înţelegere între noi pe care o vom actualiza. În acelaşi timp, vom oferi Rusiei câteva facilităţi militare, aşa cum am făcut şi cu alte state, Germania şi Franţa, de exemplu”, a spus preşedintele cipriot, citat de Agerpres. Președintele cipriot se opune adoptări unor noi sancțiuni economice asupra Rusiei , care ar putea duce la o deteriorare mai mare a relațiilor dintre Europa și Rusia, dar ar putea avea efecte negative și asupra economici cipriote. Ciprul este una din destinațiile preferate de vacanță ale rușilor, care dețin sume importante de bani în conturile băncilor din această țară.

Ucraina îl unește pe Kissinger cu Chomsky

Deși în mod obișnuit opiniile fostului Secretar de Stat american cu privire la politica externă a SUA sunt divergente de ale lui Noam Chomsky, aceștia par să împrtășească o viziune comună asupra conflictului ucrainian. Kissinger atrage atenția liderilor mondiali asupra realității istorice și culturale a Ucrainei, spunând într-un interviu acordat Der Spiegel că situația ucraineană reclamă o situație aparte: „Ucraina a avut mereu o semnificație specială pentru Rusia. Este o greșeală să nu observi asta. Ucraina a făcut parte din Rusia pentru multă vreme. Crimeea este un caz special:  nu se poate accepta faptul ca o țară să își schimbe pur și simplu granițele să anexeze o provincie a unui alt stat. Dar dacă occidentalii sunt sinceri, trebuie să recunoască că au făcut unele erori. Anexarea Crimeii nu se aseamănă cu invazia lui Hitler în Cehoslovacia. În mod similar, Noam homsky afirmase pe blogul său că Ucraina aparține istoric de Rusia și că peninsula Crimeei constituie un punct geo-strategic foarte important pentru ruși.