Actualitate
Votul în diaspora: cozi uriaşe, ştampile puţine, proteste, porţi închise înainte de 21:00
Românii din străinătate au ieşit, duminică, în număr record la vot, dar imaginile care vor rămâne de la scrutinul din 2 noiembrie sunt cele ale cozilor uriaşe în mai multe capitale europene, ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota. În total, un număr de 153.677 de alegători s-au prezentat la vot duminică.
Un număr de 153.677 de alegători s-au prezentat la vot duminică, până la ora 23.00, la cele 294 de secţii din străinătate, de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova, a anunţat Biroul Electoral Central (BEC).
Toate cele 294 de secţii de votare organizate peste hotare au trimis BEC rezultatele privind participarea la vot până la 23.00. Potrivit acestor date, cei mai mulţi alegători au fost înregistraţi în Italia - 35.508, Spania - 33.053, Republica Moldova - 21.980, Marea Britanie - 7.977, Franţa - 7.119, Republica Federală Germania - 7.320 şi Belgia - 5.951.
Chişinău, Paris Londra sau Munchen sunt doar câteva dintrele orașele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.
În capitala R.âepublicii Moldova şi la secţiile de vot din apropiere, mai mulţi alegători - câteva sute potrivit unor martori oculari, câteva zeci, conform unor surse oficiale - nu au putut vota până la ora locală 21:00.
Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale. Cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l'Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota, scrie Mediafax.
Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.
În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota. Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota.
Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.
În Italia, la secţiile de vot din Roma, Torino şi Bolognia s-au format cozi de la primele ore ale dimineţii. Un consilier local din Verbania, Adrian Chifu, a anunţat victorios, pe Facebook, că a reuşit să voteze după şase ore de stat la coadă.
În Spania, cozi mari s-au înregistrat, printre altele, la Madrid, Valencia şi Coslada. Ministrul Titus Corlăţean a precizat că în Spania nu au fost probleme, cu excepţia secţiei din Valencia, unde 50 de persoane nu au mai votat.
În jur de 100 de români nu au mai pus ştampila pe buletinul de vot în Belgia, în timp ce la Haga, Luxemburg sau Berna românii au stat peste două ore la coadă.
Nici în Danemarca nu a fost linişte. La secţia de vot din Ikast, mai mulţi alegători i-au reproşat consulului faptul că a fost o singură ştampilă de vot.
Potrivit aceleași surse, pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere. În cursul după-amiezii, BES a decis ca aceasta să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot.