Numele Operei Române din Cluj, inscripționat pe fațada clădirii după 95 de ani

Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a oferit cetăţii clujene un moment istoric de neuitat duminică, 5 octombrie, cu ocazia dezvelirii noii inscripţii de pe faţada  clădirii în care şi-a adus tributul timp de 95 de ani. Evenimentul festiv, de o însemnătate deosebită, a avut loc în cadrul unei sărbători grandioase, care a reconfirmat valoarea culturală şi spirituală a celei mai bune opere a ţării.

Festivitatea dezvelirii frontispiciului Operei clujene, primul teatrul liric al ţării,  a fost precedat de o elegantă Gală de operă, susţinută de cei mai însemnaţi solişti ai instituţiei: Carmen Gurban, Ştefania Barz, Iulia Merca, Lucia Bulucz, Sorin Lupu, Marius Vlad Budoiu, Petru Burcă, alături de invitaţii speciali Cosmin Ifrim şi Bogdan Baciu. Aceştia au fost acompaniaţi de Corul şi Orchestra Operei Române clujene, aflaţi sub conducerea muzicală a dirijorilor Gheorghe Victor Dumănescu şi Adrian Morar.   Repertoriul serii a  încântat melomanii cu  cele mai îndrăgite arii din opere şi operete, creând un spectacol spumos care a făcut întreaga sală să pulseze, răsplătind artiştii cu aplauze îndelungi. Gala de operă a avut un scop caritabil, fiind realizată în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pentru sprijinirea Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” Cluj-Napoca.

Evenimentul a fost marcat de discursul Directorul Operei clujene, domnul Marius Vlad Budoiu, care a emoţionat  prin devotamentul şi sinceritatea cu care a vorbit despre o instituţie unică, un colectiv dedicat şi despre eforturile birocratice care au dus în final la reuşita seculară a reinscripţionării unei clădiri istorice. Comunitatea locală s-a dovedit a fi şi ea foarte implicată în acest demers, instituţiile clujene, precum şi sponsori oficiali şi contributori privaţi fiind printre cei care au susţinut financiar lucrările de reinscripţionare, care nu au fost deloc modeste.  Proaspăta inscripţie reprezintă, astfel, atât o dovadă a unităţii locale, precum şi o emblemă fizică a valorii autentice a Operei clujene, care promite să fie şi mai implicată în viaţa culturală a oraşului pe viitor. Pe scenă a urcat şi IPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Ardealului, care a întărit solemnitatea momentului printr-un discurs propriu. După o plăcută incursiune pintre partiturile lui Verdi, Wagner şi Donizetti, seara lirică  s-a încheiat cu o pătrunzătoare arie finală din Tannhäuser, care s-a bucurat de intervenţia corului Facultăţii de Teologie, alături de Orchestra şi Corul Operei Naţionale Române.

Finalul galei i-a adus pe toţi spectatorii în faţa operei, pentru dezvelirea oficială a frontispiciului clădirii, un moment emoţionant primit în aplauzele zgomotoase ale celor prezenţi. Clădirea teatrului poartă de acum înainte numele ambelor instituţii care funcţionează în interiorul său: Opera Naţională Română Cluj  şi Teatrul Naţional „Lucian Blaga”.    Festivitatea a fost asezonată de un spectaculos foc de artificii, care a luminat Opera Română, Piaţa Avram Iancu şi întregul oraş, dar şi vechiul deziderat al celei dintâi Opere a ţării, care şi-a găsit în sfârşit împliniarea într-o festivitate seculară emoţionantă şi strălucitoare.