După luni de tăcere suspectă, Mariana Raţiu acuză firma Napoca Construcţii pentru dezastrul de la Centrul de Deşeuri FOTO

Mariana Raţiu a ştiut din luna martie a acestui an de nenumărate nereguli în ceea ce priveşte construirea Centrului de management integrat al Deşeurilor. Ca manager de proiect a lăsat aceste lucrări să continue. După patru luni de tăcere a acuzat firma Napoca de excavări ilegale care pun în pericol stabilitatea întregii construcţii.

Într-o deplasare pe şantierul viitorului Centru de management integrat al deşeurilor din judeţul Cluj la iniţiativa fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan, Mariana Raţiu a recunoscut că existe probleme care pun în pericol siguranţa şi stabilitatea întregii construcţii. Mai mult, a declarat că termenul de finalizare al Centrului de Deşeuri nu va fi respectat şi există riscul ca toate cheltuielile care vor avea loc după data de 1 ianuarie 2016 să le suporte locuitorii judeţului Cluj.

“Pe de-o parte parte a intervenit o alunecare de teren, iar pe de altă parte avem un raport de neconformitate care privesc alunecări de teren la un taluz la partea estică. Urmează ca acel raport de neconformitate să fie înlăturat de către constructor prin repararea lui, lucru care nu s-a întâmplat”, a precizat Raţiu.

Napoca SA, excavări ilegale?

Licitaţia pentru Centrul de Deşeuri a fost câştigată de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, ulterior, după intrarea în insolvenţă s-a schimbat liderul, lider devenind firma din Italia, Atzwanger care reprezintă antreprenorul. Acest antreprenor a subcontractat lucrările de construcţie subantreprenorului aprobat de Tahal (n. red. firma care se ocupă de supervizarea lucrărilor) adică firmei Napoca SA.

Potrivit Marianei Raţiu, la începutul anului 2014 ar fi intervenit o dispută între proiectant şi contructor, respectiv Atzwanger a acuzat proiectantul că Centrul de Deşeuri prezintă deficienţe cu privire la materialul care a fost indicat în cadrul caietului de sarcini pentru taluzurile care au suferit alunecări.

“Proiectantul a spus că se poate folosi material din excavaţie dar cu nişte condiţii. El trebuia curăţat, inclusiv de pietrele care au o dimensiune mai mare de 10 centrimetri, ori acuma dacă vă uitaţi puteţi vedea trovanţi în cadrul taluzului. Normal că acel taluz nu a putut fi executat corespunzător, prin urmare s-au produs alunecări pe o parte. Acel pământ trebuia curăţat, tasat din 20 în 20 de centimetri şi compactat cu o maşină care trecea peste el lucru care nu s-a putut întâmpla din moment ce am găsit trovani cu dimensiuni şi de un metru. Inginerul care este avizat de firma Tahal care a autorizat la plată şi a spus că sunt lucrări conforme a avut la bază probe de laborator, care spun că acest taluz a fost executat corespunzător. Rămâne de văzut dacă probele de laborator sunt corecte sau nu până la proba contrarie sunt corecte”, a precizat Raţiu.

Mai mult, Consiliul Judeţean Cluj şi implicit Mariana Raţiu au fost notificaţi în luna martie a acestui an că firma Napoca SA excavează “în mod necorespunzător şi ilegal în afara amplasamentului care afectează stabilitatea taluzului vestic” şi a cerut stoparea lucrărilor.

“Văzând că nu se opresc lucrările eu am făcut o adresă către arhitectul şef al judeţului Claudiu Salanţă care conform legii are obligaţia să vină şi să controleze dacă sunt lucrări autorizate, legale, ilegale. Claudiu Salanţă a aplicat o amendă de 60.000 de lei şi măsuri complementare de stopare a acelor lucrări şi de intrare în legalitate. Ei aveau obligaţia să întocmească un proiect să consolideze acea zonă. Mai mult, văzând că lucrările au evoluat (n.red. continuat) ne-am adresat atât verificatorului de proiect şi celui care a făcut expertiza care ne-au spus că vorbim de nişte lucrări extrem de neinspirate, periculoase, care pun în pericol stabilitatea taluzului. Vorbim de punerea în pericol a stabilităţii contrucţiei, lucrări plătite, decontate, rambursate”, a mai precizat Mariana Raţiu.

Raţiu a explicat că amenda a fost aplicată antreprenorului general Atzwanger care a declarat verbal că lucrările au fost făcute de subantreprenor (n. red. Napoca SA) în afara şantierului.

“Eu am făcut în luna aprilie o plângere penală pentru această lucrare care pune în pericol stabilitatea, e vorba de furt de pământ, terenul e dat în administrare de către Primăria Feleacu”, a mai precizat Raţiu.

Pământul de la deşeuri, folosit la lucrările de la aeroport?

Arhitectul judeţului Cluj Claudiu Salanţă a declarat că în urma unui control la aeroport există “bănuială rezonabilă” că pământul excavat de la Centrul de Deşeuri ar fi fost folosit la construirea noii piste.

Ioan Oleleu, vicepreşedinte al CJ Cluj, a explicat că, de fapt, pământul excavat ar fi fost folosit de SC Napoca Costrucţii la construirea platformei de îmbarcare aeronave Apron 4, nu la pista aeroportului.

Atât Salanţă, cât şi Mariana Raţiu au fost citaţi la DNA în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu, în prezent în arest preventiv alături de omul de afaceri Ioan Bene (patron Napoca Construcţii).

S-au descoperit fisuri în fundaţie

O altă problemă la Centrul de Deşeuri se referă la fundul de deşeuri unde, potrivit lui Raţiu în anumite zone nu s-ar fi săpat până la cota din proiect.

“Avem doar nişte suspiciuni în ceea ce priveşte fundul de celulă unde vor fi depozitate deşeurile. Se pune problema pe anumite zone că nu s-a săpat până la cota din proiect. Acel fund de celulă are un rol important, trebuie puse nişte conducte de drenare, apa care vine de pe deal să se scurgă prin conducte şi să se verse în Zăpodie astfel încât să nu se umfle fundul de celulă şi să avem parte de o nenorocire, respectiv să se surpe. În proiectul tehnic, în caietul de sarcini şi în oferte era prevăzut piatră spartă şi ei au pus balast stabilizat cu acordul verbal al proiectantului. Dacă din probe rezulte că acel balast conţine pământ va pune în pericol fundul de celulă. Nu avem încă probele dacă conţine sau nu conţine pământ”, a explicat Raţiu.

Aceasta mai spune că săptămâna trecută după ploi torenţiale au venit în vizită reprezentanţi de la Ministerul Fondurilor Europene şi Banca Europeană de Investiţii care au rămas surprinşi că “tot fundul de celulă băltea”. „Ceva nu e în regulă. Tot prin expertiză vom afla”, a mai spus aceasta.

Centrul de deşeuri nu va fi terminat la timp

Managerul de proiect recunoaşte că lucrările nu vor fi finalizate la timp. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014.

“Actul de finanţare este până în decembrie 2014. Noi deja am început demersuri să prelungim această durată, vom încheia un contract adiţional la contractul de finanţare prin care revizuim bugetul şi prelungim durata până în 2015. Până în 2015 cheltuielile vor fi eligibile. De la 1 ianuarie 2016 tot ce se cheltuie devine neeligibil. Toate depăşire le va suporta judeţul Cluj. Toate pagubele care se produc la proiect, toate cheltuielile le vom recupera de la proiectant, executant, inginer, de la orice se face vinovat. Nu avem un constructor de bună credinţă. De două săptămâni am sistat plăţile, ei au sistat lucrările. Până nu se iau măsuri de stabilizare da versantului nu îi vom plăti”, a conchis Raţiu.

Valoarea lucrării este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%.

Întrebări fără răspuns

„Până în luna martie 2014 a fost totul perfect”, a declarat Mariana Raţiu. Dacă nu se întâmpla povestea cu Horea Uioreanu ar fi continuat şi la Centrul de deşeuri să cheltuie banii publici pe lucrări neconforme? Potrivit DNA, Mariana Raţiu s-a „înţeles” cu Horea Uioreanu pentru a crea contextul unor noi şpăgi în funcţie de interesele fiecăruia. Din martie până în iunie a avut cunoştinţă că lucrările executate nu erau de calitate, dar cu toate acestea a tăcut şi nu a spus nimic.

Lipsă de transparenţă

Presa a solicitat în nenumărate rânduri date despre lucrările de la Centrul de deşeuri (stadiul lucrărilor, investiţii, eventuale probleme), inclusiv despre veniturile obţinute de echipa de coordonare al proiectului, dar nu a primit răspunsuri convingătoare.