Harta de zgomot a oraşului va fi refăcută. VEZI care e sursa principală de gălăgie şi care sunt "oazele de linişte"

Primăria Cluj-Napoca are în plan refacerea hărţii de zgomot a municipiului. În acest sens a fost lansat un anunţ de achiziţie publică pentru actualizarea planului de acţiune în domeniul zgomotului ambiant. Autorităţile locale vor plăti din bugetul local 50.000 lei firmei care va realiza planul de acţiune pentru reducerea zgomotului. Se va lua în calcul descrierea arterelor, căii ferate, liniilor de tramvai, aeroportului şi zonei industriale. În urma realizării acestui plan, vor fi identificate acele zone rezidenţiale care sunt afectate de zgomot. Va fi realizată o contabilizare a numărului de persoane şi locuinţe expuse la zgomot şi va descrie natura problemelor legate de zgomot. Pentru întocmirea noului plan în domeniul zgomotului ambiant vor fi realizate şi dezbateri publice şi se va ţine cont de propunerile cetăţenilor. După realizarea noului plan se vor lua măsuri pentru protejarea acelor zone care nu sunt afectate de zgomot. 

Traficul rutier, principala sursă de zgomot

În 2011, Cluj-Napoca era inclus într-un top al celor mai poluate oraşe din ţară din punct de vedere fonic. Locul I era ocupat de Bucureşti. 
Ultimul plan de acţiune privind reducerea zgomotului din Cluj-Napoca a analizat date din anul 2010. "Sarcina de zgomot ridicată a arterelor de circulaţie se datoarează în primul rând traficului intens, a străzilor înguste şi proastei calităţi a suprafeţei pavajului. Datorită numărului în continuă creştere a participanţilor la trafic, se blochează intesecţiile", se arată în planul respectiv. Printre măsurile propuse se numără crearea de parkinguri subterane, piste pentru biciclete, creşterea tarifelor de parcare din centru. 
Printre străzile cele mai zgomotoase au fost incluse Oaşului, Mareşal Ion Antonescu, Horea, George Bariţiu, Calea Floreşti, Memorandumului, Paris, Observatorului. 

Zona industrială nu deranjează pe nimeni

Datele de acum patru ani analizate în cadrul planului relevă faptul că populaţia nu este afectată de activitatea desfăşurată în zona industrială. În ceea ce priveşte traficul aerian, peste 9.000 de nave circulă într-un an de pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, trei străzi din apropierea aeroportului fiind afectate de zgomot, în sensul că este depăşit nivelul de zgomot admis de lege în anul 2012: strada Prieteniei, Planoarelor şi Aviator Ioan Pop de Cluj. "Zgomotul produs de traficul aerian nu este semnificativ, pentru situaţia de zgomot din oraş. Totuşi aeronavele care trec deasupra oraşului, prin natura zgomotului produs, poate fi extrem de deranjant, în special în orele de seară şi noapte mai liniştite şi la sfârşit de săptămână", arată realizatorii celui mai recent plan împotriva zgomotului.

Nici tramvaiul, nici trenul nu sunt prea zgomotoase

Conform ultimului studiu care a analizat date din anul 2010, traficul feroviar şi tramvaiele nu depăşeau limitele legale de zgomot. Cu toate acestea, există anumite străzi mai expuse zgomotului pentru care a fost propusă realizarea unor pereţi de ecranare a zgomotului, estimaţi la 400.000 euro. Tot la ultimul plan de acţiune s-a propus şi schimbarea tramvaielor şi a liniilor de tramvai, această din urmă investiţie fiind realizată. Au fost cumpărate patru tramvaie moderne, iar restul sunt tot garnituri vechi. 

Cele mai liniştite zone din Cluj-Napoca

Potrivit ultimului plan de acţiune realizat de Primăria Cluj-Napoca în urmă cu patru ani, au fost stabilite cele mai liniştite zone din oraş: pădurea Hoia, zona Muzeului Etnografic al Transilvaniei, parcul Mercur, Parcul Central Simion Bărnuţiu, Parcul Iuliu Haţieganu, Parcul Sportiv Clujana, Parcul Cetăţuia, parcul agrement lacuri Gheorgheni, parcul Micro II Gheorgheni, parcul Deunata, Grădina Botanică, pădurea Făget, Cimitirul Central, Cimitirul Eroilor, Cimitirul Evreiesc, Cimitirul Mănăştur, Cimitirul Cordoş, Cimitirul Crişan, Cimitirul Pomet de pe Valea Chintăaului.

20% din europeni suferă din cauza zgomotului

Potrivit specialiştilor din cadrul Agenţiei Europene de Mediu, aproximativ 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii, precum afectarea aparatului circulator. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 40% din populaţia UE este expusă zgomotului din traficul rutier la niveluri care depăşesc 55dB şi că peste 30% din aceeaşi populaţie este expusă unor niveluri care depăşesc 55dB pe timpul nopţii.