Actualitate
TORȚIONARUL Constantin Istrate, fost PRIMAR AL GHERLEI, îi BĂTEA pe deținuți cu CIOCANUL
Constantin Istrate, torţionarul lui Paul Goma, este fostul adjunct al comandantului Penitenciarului Gherla, ajuns în mod necunoscut primar în Gherla şi trăieşte în prezent în judeţul Timiş.
În urma unei cercetări minuţioase, organizaţia neguvernamentală "Miliţia Spirituală" a scos la lumină o mulţime de informaţii, publicate recent în "biografia atipică a unui rezervist din sistemul penitenciar: ofiţer de Securitate, torţionar, primar al oraşului Gherla, deţinut de drept comun şi informator al organelor de contrainformaţii", scrie Gherlainfo.ro.
Investigaţia reporterilor de la "Miliţia Spirituală" se bazează în principal pe două dosare de reţea întocmite de organele de Securitate pe numele lui Constantin Istrate, cu numele de cod „Ioan Lefter”/ „Constantin Lefter”, şi pe memoriile publicate după 1989 de către unii din deţinuţii politici care au avut de-a face cu ofiţerul Istrate - Paul Goma sau Octavian Bjoza, actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.
Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla - formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957), locţiitor comandant pentru pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961) şi comandant la (dec. 1958 – 1 mart. 1959). Penitenciarul Gherla era un loc de deţinere de categoria I, unde îşi executau pedepsele condamnaţii „contrarevoluţionari” (alte penitenciare de categoria I cu profil similar se găseau la Aiud, Făgăraş, Galaţi şi Jilavă). Pe lângă Penitenciarul Gherla funcţiona şi o fabrică/ gospodărie anexă care producea mobilă.
Constantin Istrate, primar al orașului Gherla
În 1962, Constantin Istrate a fost trecut în rezervă cu gradul militar de locotenent major. Tot în acel an, potrivit unor documente existente în dosarul său de reţea, Istrate a fost propulsat în funcţia de preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Gherla, echivalentul funcției de primar la acea vreme. Nu se cunoaşte procedura legală prin care Istrate a ajuns să ocupe această poziţie. Există în principiu trei scenarii: la alegerile locale din 1961 a fost ales deputat în acest organ local al puterii de stat (Sfatul popular al oraşului Gherla), ulterior fiind numit în această funcţie; după alegerea să ca deputat a fost desemnat în această funcţie în urma unei sesiuni a Sfatului popular; în urma unei decizii a preşedintelui Comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj.
Doi ani mai târziu (în 1964), Istrate este promovat în funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Gherla, cel mai probabil prin decizie a preşedintelui Comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj.
Cariera fostului ofiţer de penitenciare în administraţia locală de stat se va nărui brusc în 1967, atunci când va fi condamnat, pentru delapidare, la 10 ani închisoare corecţională.
Câtă vreme s-a aflat la Sfatul popular raional Gherla, Istrate a deturnat mai multe sume de bani provenite din vânzarea unor materiale de construcţii ce aparţineau Secţiei de drumuri şi poduri raionale, organizând mese festive şi chefuri cu liderii locali ai aparatului de partid şi de stat. Cu ocazia cercetărilor efectuate de procuratura raională la domiciliul lui Istrate, nu au fost descoperite obiecte de valoare sau mări sume de bani.