monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Transportul intermodal și „schimbarea la față” a împrejurimilor

În zona Sânnicoară şi Apahida vor avea loc schimbări radicale pentru dezvoltarea transportului intermodal, care nu vor fi, cel puţin într-o primă fază, pe placul locuitorilor din zonă.

Lucrările care se vor demara în cadrul proiectului privind transportul intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj vor genera disconfort pentru locuitorii din Apahida. Reprezentanţii Agenţiei de Mediu Cluj spun că impactului asupra mediului va fi minim dacă vor fi respectate reglementările în vigoare.

Lucrările, care vor demara cel mai târziu în 2016, presupun crearea unor conexiuni între aeroportul clujean, gara din Apahida şi cartierul Someşeni. Amplasarea proiectului este în intravilanul localităţii Sânnicoară.


„Vom realiza o conexiune rutieră între terminalul cargo de la aeroport şi  cargo CFR Apahida. Zona cargo CFR va fi situată în gara Apahida în care se va transporta marfa de la terminalul cargo de la aeroport în gara CFR Apahida. Zona gării pentru pasageri va fi situată în zona Someşeni. Vom realiza, de asemenea, o conexiune rutieră între terminalul cargo de la aeroport şi terminalul cargo CFR şi un pasaj suspendat pentru pietoni între terminalul de la aeroport şi gara CFR. Tot la capitolul conexiuni vom realiza drumul de legătură cargo CFR Apahida cu drumul de centură DN 1C,  un sens giratoriu pe centură (DN 1C), un drum de legătură între sensul giratoriu de pe centură (DN1C) şi sensul giratoriu din perimetrul aeroportului şi un pasaj suprateran între zona cargo CFR Apahida şi zona cargo aeroport”, au declarat reprezentanţii aeroportului clujean în cadrul unei dezbateri referitoare la impactului asupra mediului pentru proiectul dezvoltării infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă.

Eşalonarea investiţiei este pe 15 ani iar primele lucrări vor demara în perioada 2016-2017 când se va finaliza terminalul cargo de la aeroport.


„Este un proiect important nu numai pentru aeroport, ci şi pentru CFR şi pentru traficul rutier. Proiectul vrea să dezvolte o acţiune comună de trasport marfă şi pasageri între structurile feroviare, rutiere, aeronautice şi navale. Terminalul cargo asigură procesarea mărfurilor, depozitarea, recepţia şi extinderea mărfurilor destinate sau provenite din transportul aerian şi va ajuta şi la decongestionarea reţelelor de transport rutier”, a declarat David Ciceo directorul Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

Ansamblul cargo de la aeroport va avea o capacitate de operare de patru aeronave simultan, două la încărcare, două la descărcare, 12 autotrenuri simultan, şase la descărcare, şase la încărcare, capacitate de trafic sosiri/plecări 50 de tone pe oră şi un volum de înmagazinare instant de 700 de tone.


Impactul asupra mediului

Potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Mediu Cluj, odată finalizat, acest proiect va reduce efectele adverse ale transportatorilor rutieri asupra mediului.

„În perioada de construire vor fi dificultăţi legate de zgomotul utilajelor. Deşeurile vor fi cel mai important poluant în timpul execuţiei lucrărilor. Vor fi lucrări de demolare, deşeuri de construcţie, metalice, deşeuri de ambalaje, deşeuri periculoase. Acestea vor trebui gestionate. Impactul asupra mediului va fi redus dacă se respectă prevederile legale. Perioada de execuţie a lucrărilor pentru aşezările umane va presupune zgomot, noxe generate de activitatea utilajelor de construcţie, conflicte de circulaţie, prezenţa şantierului care produce  disconfort populaţiei. În prima fază locuitorii din Apahida vor fi revoltaţi, dar la sfârşit zona va fi reamenajată.  În zona gării din Apahida momentan sunt nişte locuinţe, pentru a preveni zgomotul generat de traficul rutier se va face izolare fonică la case sau schimbarea geamurilor. În perioada de operare vor fi disconforturi din cauza operaţiunilor de încărcare-descărcare, operaţiuni de mişcare  a avioanelor la sol, trafic auto de tonaj greu”, au precizat reprezentanţii Gărzii de Mediu Cluj.


Proiectul este cofinanțat de către Uniunea Europeană, prin programul TEN-T (Rețeaua Transeuropeană de Transport), iar costul său este de aproximativ 2 milioane de euro, dintre care un milion de euro sunt fonduri nerambursabile.