Evreii clujeni celebrează Pesahul

În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor 8 zile cât durează sărbătoarea (7 zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă). Pâinea obişnuită şi toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta sunt interzise în această perioadă, astfel încât sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a gospodăriei, pentru îndepărtarea oricăror produse de acest fel.

În primele două seri, se ţine o cină festivă (seder), cu participarea întregii familii, sau – în comunităţlie mici – a întregii comunităţi. Este o masă încărcată de simboluri, fiecare fel de mâncare şi fiecare gest comemorând aspecte ale evenimentului rememorat. Se servesc mâncăruri tradiţionale şi se beau patru cupe de vin. O carte specială bogat ilustrată, Hagada, reglementează până în cele mai mici amănunte desfăşurarea ceremoniei, în cadrul căreia se relatează istoria ieşirii din robia egipteană, a celor zece plăgi care au lovit Egiptul. Se recită şi se cântă psalmi de preamărire a lui Dumnezeu. În mod deosebit, se pune accentual pe participarea interactivă a copiilor, cărora li se adresează în primul rând povestirea întâmplărilor; atenţia lor este menţinută trează prin diferite cântece, jocuri, întrebări şi răspunsuri. Dincolo de semnificaţia ei specială pentru poporul evreu, sărbătoarea de Pesah are o conotaţie universală, de celebrare a eliberării, a redobândirii demnităţii umane. Ceremoniile cu ocazia sărbătorii Pesah vor începe luni, 18 aprilie.