GALERIE FOTO: Doi foşti prim miniştrii au inaugurat primul parc tehnologic privat din Transilvania

La şase luni de la începerea şantierului, constructorul sibian CON-A a încheiat lucrările la prima fază a proiectului, prin care fosta fabrică de mobilă Libertatea este reconvertită în centru de birouri şi servicii.

Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de investiţii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiţia de până acum a fost de peste 7 de milioane de euro şi a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă Libertatea. În urma reconversiei, au rezultat 5.600 mp utili destinaţi amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, precum şi a zonei de leisure ce va include o sală de fitness, un restaurant şi o cafenea. Acestora li se adaugă amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 mp de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastelurilor şi pistelor pentru biciclete. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajaţi.

Potrivit lui Sturza acest proiect „este un proiect pur românesc, mâna de lucru, materialele sunt din România. Sunt local, de la idee până la realizare”.

„Eu fac afaceri, nu fac binefaceri, caut oportunităţi, Clujul rămâne o oportunitate de investiţii, este un proiect contrasens, este un exemplu unic în lume, ideea unui parc tehnologc cu toate elementele. Eu cred în viitorul Clujului, este un oraş tânăr, dinamic, universitar. Ce s-a întâmplat aici este un record, noi în şase luni am făcut tot. Nu este un proiect care va da roade financiare imediate, dar un pic va schimba lumea. Cred că Liberty Technology Park Cluj va fi un loc în care nu doar că se vor genera idei, ci se vor și concretiza din punct de vedere tehnic: soft, aplicaţii, produse care implică tehnologie”, a declarat Ion Sturza.

În acelaşi timp, primarul Emil Boc a subliniat importanţa creării la Cluj a unui ecosistem IT&C dinamic.

„Nu ştiu la ce se referea domnul Sturza când zicea că este un proiect contrasens, este exact pe profilul acestui oraş, dumneavoastră sunteţi în locul potrivit, pe sensul corect şi în momentul optim pentru dezvoltarea proiectului. Apreciez acest proiect pentru că este un model de reconversie a unei fabrici de mobilă într-un parc de idei, într-o construcţie care generează locuri de muncă, inovaţie. Mă bucur să văd că aici vom avea primul acceleror de afaceri la nivel naţional, apreciez acest proiect pentru că ne va ajuta pe toţi să facem din Cluj-Napoca să facem acel smart city prin care să putem oferi clujenilor soluţii inteligente la problemele cu care se confruntă. Clujul este într-o concurenţă acerbă pentru atragerea investitorilor, pentru a se defini ca centru de inovaţie şi cercetare, precum şi pentru a-şi menţine statutul de important pol IT&C”, a declarat Boc.

Potrivit Ninei Moldovan, CEO Liberty Technology Park, noul parc tehnologic este un areal în care inovarea este cuvântul cheie şi care va susţine, dezvolta şi ajuta colaborarea dintre universităţi, afacerile locale şi administraţia publică, cu intenţia de a genera progres şi inovaţie.

„Clujul este locaţia absolut perfectă şi momentul este potrivit, are atâtea atuuri, e vorba de resursa umană bine pregătită, componenta universitară şi nu e de neglijat spriritul oraşului, dinamic, însetat de cunoaştere. Ne place Clujul pentru parcul tehnologic. Un parc tehnologic e un loc în care se oferă toată infrastructura necesară inovaţiei, iar schimbul de idei şi experienţe pot dezvolta alte lucruri. Considerăm că zona aceasta are un potenţial fantastic de a deveni un loc tehnologic”, a precizat Moldovan.

Potrivit lui Sturza, lista de rezidenţi este lungă. „Avem o listă lungă de potenţiali rezidenţi cu care negociem, cu doi suntem în fază destul de avansată, în perioada aceasta de criză foarte puţine companii din Cluj şi din afară au crezut că pe 5 decembrie o să dăm drumul. Noi am mers foarte curajos să terminăm. Cel mai bine prinde conceputul de companii din afară, sunt companii noi care vor să vină în Cluj, sunt companii cu renume pe plan internaţional, nu le pot da nume, marele avantaj este că sunt spaţii mari pe un etaj, foarte puţine construcţii noi se fac cu atâta deschidere, avem şi companii din Cluj. Cei cu care suntem în discuţii avansate sunt companii din Cluj. Cu referire la Tetarom, eu mă bucur pentru concurenţă, cât mai multe cu atât mai bine, noi nu avem un proiect de real estate, e un proiect de business. La Berlin sunt 15 parcuri tehnologice”, a conchis Sturza.